Sfințire de capelă în parohia vasluiană Fedești

În Duminica a 4-a din Postul Mare, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a săvârșit slujba de sfințire a capelei din cimitirul Parohiei Fedești, Protopopiatul Huși, păstorită de părintele Ionel Agarici. Cu acest prilej, bisericuța cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” a primit și un al doilea ocrotitor, pe Sfântul Cuvios Ioan Scărarul.

În cuvântul de învățătură, ierarhul Hușilor a vorbit despre Sfântul Ioan Scărarul și despre contextul alcătuirii lucrării „Scara”. De asemenea, a prezentat îndemnurile Sfântului Ioan referitoare la dobândirea liniștii interioare, năzuință extrem de actuală în vremurile noastre, prezentând principalele cauze ale lipsei de liniște și echilibru interior:

„Sfântul Ioan Scărarul ne dă mai multe indicii prin care ne putem da seama cum putem pierde liniștea din sufletul nostru.

Unul dintre acestea este mânia, faptul că ne tulburăm și ne enervăm foarte repede din lucruri de nimic. Ne năpustim asupra celor din jur și avem tendința, tot timpul, de a-i corecta, de a-i pune la punct, de a-i dădăci.

Un alt indiciu este închipuirea de sine. Ne facem o părere deosebită față de noi înșine, care nu corespunde cu realitatea. Ne urcăm pe un soclu despre care știm în adâncul conștiinței că nu ni se cuvine, că ne-am cocoțat mult prea sus.

Aceasta este una din marile probleme ale contem­poraneității: toți au tendința să fie șefi, nu mai țin cont de ierarhie, de nimic. Peste tot există tendința ca cel mai mic să îl saboteze pe cel mai mare, crezând că stăpânește mult mai bine situația și are competențe (abilități) mult mai bune decât cel care deține o funcție de răspundere.

Acest păcat se numește «închipuire de sine». Sunt unii oameni care devin chiar ridicoli, dar nu își dau seama, și se pun în situații absolut penibile când au o părere foarte bună despre ei.
Cel stăpânit de păcatul închipuirii de sine nu poate să accepte nici o părere, se pronunță în toate domeniile. Așa pierdem liniștea din suflet.

Un alt indiciu este fățărnicia. Suntem ipocriți, falși. Una spunem, alta facem, și nu poate fi liniște în viața noastră. Un ultim indiciu este ținerea de minte a răului - nu îl uităm o veșnicie pe cel care ne greșește și încercăm să ne luăm revanșa pe  toate căile.

Păcatul acesta ne chinuie foarte mult. Sunt atâția oameni care trăiesc nefericiți și neliniștiți, pentru că nu pot uita răul făcut de cineva. Se autoflagelează.

Dacă avem în noi aceste patimi (mânia, închipuirea de sine, fățărnicia și ținerea de minte a răului), suntem neliniștiți. Este nevoie să scăpăm de acestea”.