Simpozion internaţional la Mănăstirea Tismana

Profesori de teologie, cercetători şi istorici din ţară şi de peste hotare au poposit în perioada 10-12 iunie la Mănăstirea Tismana, pentru a lua parte la lucrările Simpozionului internaţional „Sfântul Constantin Brâncoveanu. Paradigmă creştină a unei Europe unite“. Activitatea a fost organizată de Facultatea de Teologie din Craiova şi Arhiepiscopia Craiovei.

Este deja al doilea an când iubitorii istoriei bisericeşti se întâlnesc în această perioadă la Tismana pentru a evoca personalităţi de seamă din viaţa Bisericii Ortodoxe. Anul acesta, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, în tema generică a simpozionului „Paradigma creştină a unei Europe unite“ a fost integrat Sfântul Constantin Brâncoveanu. Analiza contextului istoric în care a activat, şi mai ales a jertfei pe care a aşezat-o în vistieria Bisericii noastre străbune, s-a încadrat cel mai bine în contextul Anului comemorativ 2014, închinat Sfinţilor Brâncoveni.

„Jertfa Sfinţilor Martiri Brâncoveni este un sacrificiu complet şi complex“

Lucrările simpozionului internaţional au fost deschise în dimineaţa zilei de miercuri, 11 iunie. S-a dat citire mai întâi cuvântului de binecuvântare din partea IPS Părinte Mitropolit Irineu, în care s-au subliniat rolul şi locul acestei activităţi în preocupările academice ale Facultăţii de Teologie din Craiova.

„Urmând unei tradiţii sfinte începute aici, în Lavra Sfântului Nicodim de la Tismana, de anul trecut, facultatea noastră de teologie a iniţiat un frumos demers academic de promovare a celor mai impunătoare personalităţi din istoria Sfintei noastre Biserici. În felul acesta, ţinând cont de nevoile imperative ale societăţii actuale, secătuite cel mai adesea de dimensiunea lor spirituală, anul acesta, la propunerea Sfântului Sinod al BOR, atenţia noastră se îndreaptă spre una dintre cele mai de seamă personalităţi ale Ortodoxiei româneşti, Sfântul Constantin Brâncoveanu, domnitor martir, iubitor de cultură şi apărător al valorilor naţionale. Mai presus de toate, martiriul său constituie cel mai pilduitor şi necesar exemplu pentru întreaga suflare creştinească, născută şi plămădită în pământul străbun al României. Prin jertfa sa, Sfântul Constantin ne învaţă că pe toate le primim de la Mântuitorul Hristos, Care Se jertfeşte pe Cruce pentru noi şi ne ridică permanent la o nouă viaţă. Prin urmare, raportarea deplină la Persoana Domnului este cheia de boltă a existenţei umane“, a consemnat IPS Părinte Irineu. În continuare, mesajul IPS Sale a subliniat dimensiunea jertfelnică a vieţii Sfinţilor Brâncoveni, ca examplu concret în viaţa bisericească. „Jertfa Sfinţilor Martiri Brâncoveni este un sacrificiu complet şi complex, aşezat într-o plenitudine divină care transcende timpul şi spaţiul, ei devenind cu adevărat lăcaşuri ale Duhului Sfânt şi purtători de Dumnezeu. Ca mucenici ai Domnului, Sfinţii Brâncoveni fac parte din alaiul Mielului junghiat, fiind într-o legătură permanentă de comunicare cu toţi sfinţii în Trupul tainic al Domnului. De asemenea, prin ei, Împărăţia lui Dumnezeu este prezentă în viaţa Bisericii, întrucât Biserica este aici şi dincolo în viaţa veşnică. Desigur, nu putem vorbi despre ceva care îşi are un anume timp de desfăşurare, căci în sânul Bisericii, aici şi acolo - „hic et hoc“, nu se poate vorbi despre o viaţă care are o perioadă, ci despre o realitate totdeauna prezentă şi într-un viitor spre nădejde. Deci, în Biserica slavei, Sfinţii Martiri Brâncoveni se roagă permanent Preasfintei Treimi şi cer pentru noi de la Mântuitorul Iisus Hristos, Capul Bisericii, pace şi mare milă. Mai mult, prin Sfinţii Mucenici Brâncoveni, Domnul este permanent în mădularele Sale, aşa cum este seva în fiecare mlădiţă din vie, iar mlădiţele aduc roadă bogată la vremea lor pentru că Tatăl cel Ceresc le îngrijeşte şi Duhul Sfânt le încălzeşte. În această profundă dimensiune eshatologică, Sfântul Constantin Brâncoveanu şi fiii săi sunt mlădiţele Ortodoxiei roditoare, care ne procură totdeauna vinul bucuriei euharistice al Împărăţiei lui Dumnezeu“.

Oaspeţi din ţară şi de peste hotare

Sesiunea de comunicări a fost deschisă prin prelegerea Preasfinţitului Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, care a vorbit despre itinerarul parcurs „De la pedepsirea persecutorilor la pedepsirea uneltitorilor împotriva Sfinţilor Brâncoveni“. A urmat discursul pr. conf. univ. dr. Octavian Moşin, de la Universitatea de Stat din Republica Moldova, despre „Cartea liturgică din epoca lui Constantin Brâncoveanu în colecţii de patrimoniu din Chişinău“. În prima sesiune de comunicări, au susţinut prelegeri: prof. univ. dr. Titziano Salvaterra, de la Universitatea din Trento, Italia - „Oriente, Occidente: una realta del terzo milenium“, pr. prof. univ. dr. Ştefan Resceanu, de la Universitatea din Craiova, Facultatea de Teologie Ortodoxă -  „Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu - iniţiator şi ocrotitor al culturii româneşti“, pr. prof. univ. dr. Ioan Moldoveanu, de la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ -  „Constantin Brâncoveanu, sprijinitor al Ortodoxiei de limbă greacă“. 

Cea de a doua sesiune de comunicări a fost deschisă de pr. conf. univ. dr. Claudiu Cotan, Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Teologie Ortodoxă, care a vorbit despre „Pelerinajul la Locurile Sfinte în timpul lui Constantin Brâncoveanu“. Au mai luat cuvântul: pr. lect. univ. dr. Gabriel Basa,  de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „I.V. Felea“ din Arad, pr. conf. univ. dr. Marin Cojoc, de la  Facultatea de Teologie din Craiova, pr. prof. univ. dr. Alexandru Moraru şi pr. lect. univ. dr. Cosmin Cosmuţa, de la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca, dr. Vasile Marinoiu, de la Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu“ din Târgu-Jiu, prof. univ. dr. Dinică Ciobotea, de la Facultatea de Istorie din Craiova, dr. Toma Rădulescu, cercetător principal la Muzeul Olteniei din Craiova etc.

În cadrul întâlnirii de la Tismana a fost lansat volumul „Paradigma creştină a unei Europe unite. Dimensiunea istorică şi religioasă a domniei Sfântului Împărat Constantin cel Mare şi receptarea ei în actualitate“, cuprinzând materialele primei ediţii a simpozionului, susţinut anul trecut în perioada 29-30 mai la Mănăstirea Tismana. Lucrările de publicare a volumului au fost coordonate de pr. lect. univ. dr. Sergiu Popescu, cadru didactic la Facultatea de Teologie din Craiova.