Simpozion internaţional la Palatul Patriarhiei

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti a organizat în perioada 20-21 septembrie 2018, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Simpozionul Internaţional de Drept Bisericesc „Ius ecclesiasticum în viaţa Bisericii: 130 de ani de Teologie canonică în Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Bucureşti”. Evenimentul s-a desfăşurat în Sala „Consilium” a Palatului Patriarhiei şi a reunit ierarhi români şi străini, preoţi, profesori de teologie din ţară şi din străinătate, precum şi specialişti în Drept bisericesc.

În deschiderea lucrărilor Simpozionului Internaţional de Drept Bisericesc, pr. prof. dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, a citit mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat: „130 de ani de Drept bisericesc la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti”. Apoi, prof. dr. Romiţă Iucu, prorector al Universităţii din Bucureşti, a adresat un mesaj din partea prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti. În continuare, pr. prof. dr. Ştefan Buchiu a prezentat participanţilor la simpozion lucrarea „Lumini de centenar”, volum de comunicări ştiinţifice, editat cu ocazia anului 2018, An omagial al unităţii de credinţă şi de neam şi An comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, apărut la Editura Universităţii din Bucureşti. „Titlul acestui volum, «Lumini de centenar», a fost sugerat chiar de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Acestea sunt luminile teologiei pe care noi le omagiem la acest centenar, după cum omagiem şi toată istoria noastră, a românilor. Volumul conţine 15 studii şi articole ale unor profesori. Acestea nu sunt doar studii ale unor colegi de-ai noştri de la Istoria Bisericii Ortodoxe Române, ci sunt studii de la aproape toate disciplinele, deoarece în toate laturile disciplinelor teologice s-au remarcat contribuţii”, a evidenţiat pr. decan Ştefan Buchiu.

Libertatea de conştiinţă include și libertatea religioasă

Prima sesiune de comunicări din cadrul simpozionului a fost deschisă de Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, care a prezentat referatul „Libertate religioasă şi Drept bisericesc în Republica Moldova - o analiză a situaţiei actuale”. „După mai bine de 27 de ani de la proclamarea independenţei, Republica Moldova face progrese în reformarea sistemului juridic, promulgarea de legi democratice, restabilirea supremaţiei legii şi asigurarea exercitării drepturilor individuale şi colective consacrate de legislaţia internaţională, europeană şi naţională. Printre drepturile garantate se numără şi libertatea de conştiinţă, care este o libertate esenţială ce include libertatea religioasă, libertatea cuvântului, libertatea presei, libertatea de asociere etc., drepturi consacrate şi garantate atât de legea fundamentală a statului, cât şi prin alte legi interne. Din păcate, lipsa îndelungată a exerciţiului democraţiei, educaţiei şi culturii respectului faţă de drepturile cetăţeanului s-au dovedit, în realitate, a fi departe de ceea ce înseamnă democraţie funcţională şi supremaţia legii, existând încălcări flagrante ale drepturilor fundamentale ale omului”, a spus Preasfinţitul Părinte Veniamin. Ierarhul a făcut referire în cuvântul său şi la Constituţia Republicii Moldova (Articolul 31 Libertatea conştiinţei şi Articolul 32 Libertatea opiniei şi a exprimării) adoptată la 29 iulie 1994, precum şi la prevederile Legii nr. 125 din 2007, privind libertatea de conştiinţă, de gândire şi de religie. „În noul context, odată cu apariţia statului independent Republica Moldova, cultele religioase s-au putut înregistra ca persoane juridice şi au putut activa legal pe teritoriul acestui stat. Între cele mai importante amintim Biserica Ortodoxă din Moldova, care are numărul cel mai mare de credincioşi şi Mitropolia Basarabiei. Observăm, pe de o parte, un cadru legislativ care este bine organizat, respectând tratatele internaţionale, iar pe de altă parte, că statul favorizează jurisdicţia Patriarhiei Moscovei, încheind mai multe acorduri şi parteneriate, sprijinind-o în diverse programe şi activităţi, discriminând totodată celelalte confesiuni”, a declarat Preasfinţitul Părinte Veniamin.

Rolul mirenilor în viața Bisericii

A luat apoi cuvântul Preasfinţitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum (Patriarhia Antiohiei), care a vorbit despre „Drepturile mirenilor în Biserica Ortodoxă a Ierusalimului”. Prea­sfinţia Sa a prezentat unele perioade istorice privind Patriarhia Ierusalimului, a vorbit despre Mişcarea Naţională Ortodoxă şi despre Conferinţa Naţională de la Jaffa. „Conform realităţilor istorice, împrejurările nu au îngăduit mirenilor Bisericii de Ierusalim să-şi aducă întreaga contribuţie de care ar fi fost în măsură la promovarea vieţii ei. În Biserica Ierusalimului a fost acordat un rol principal monahilor în viaţa administrativ-organizatorică, motiv pentru care mirenii au luptat permanent pentru recunoaşterea unor drepturi privind organizarea şi administrarea Bisericii lor (...). În realitate nu poate fi vorba despre o activitate a mirenilor în Biserica Ortodoxă a Ierusalimului în temeiul legilor şi statutelor de organizare şi funcţionare a ei”, a spus Preasfinţia Sa.

La final, arhim. Grigorios Papathomas de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Atena, Grecia, a prezentat referatul intitulat: „În turmentul unui vid canonic. Sibilinica justiție ecleziastică lipsă”.