Simpozion istoric la Cercul Militar Național

Sala „Eusebiu Ștefănescu” a Palatului Cercului Militar Național din Capitală a găzduit marți, 23 ianuarie, simpozionul cu tema „Evoluția problematicii Rezervei Oștirii Române de la domnitorul Alexandru Ioan Cuza până în prezent”. La evenimentul aniversar dedicat Zilei Unirii Principatelor Române a luat parte și Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal.

Simpozionul a fost organizat de Aso­ciația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” care își propune, prin astfel de manifestări, să promoveze valorile și tra­dițiile Armatei Române. Dincolo de membrii asociației, la eveniment au luat parte persona­lități din domeniul istoriei militare și din structurile Ministerului Apărării Naționale, ale Statului Major al Apărării și ale altor instituții de profil.

În deschiderea simpozionului, general-locotenent (r) Neculai Băhnăreanu, președintele ANCMRR „Alexandru Ioan Cuza”, a rostit un cuvânt de bun-venit în care a evidențiat monumentala importanță a actului istoric căruia evenimentul i-a fost închinat, respectiv Unirea Principatelor Române, realizată în urmă cu 165 de ani. 

 „Memorabila zi de 24 ianuarie 1859 a fost consacrată, prin voința poporului de a-și reface unitatea națională și de stat pe vechea vatră strămoșească a Daciei, prin alegerea în cele două Principate a unui singur domn, în persoana colonelului Alexandru Ioan Cuza. Unitatea poporului era cerută de însăși necesitatea obiectivă a dezvoltării social-economice a societății noastre. Pe plan internațional, aceasta a fost pregătită și înfăptuită prin lupta neprecupețită pentru libertate, unitate statală și neatârnare a zeci și zeci de generații. Unirea Principatelor a fost primul pas realizat de români pentru întregirea neamului. Este necesar ca generațiile de astăzi să vadă îndemânarea și patriotismul cu care mai toți liderii din tânăra generație a Moldovei și Țării Românești de la 1848 au știut să înlăture candidaturile celor peste 30 de pretendenți la cele două tronuri, de la Iași și București, făcând să se concentreze voința unanimă a divanelor ad-hoc asupra aceluia care avea să devină marele Domn al primei Uniri, Alexandru Ioan Cuza. Prin importantele reforme înfăptuite și prin caracterul lui drept și loial, a lăsat o urmă luminoasă în istoria noastră națională. Astăzi, ziua de 24 ianuarie este una dintre cele mai mari sărbători naționale pentru neamul românesc. Această primă unire, pe care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a denumit-o «Unirea de bază», a făcut posibilă Unirea de acum aproape 106 ani. Atunci, mulțumită lui Dumnezeu, glorioasei noastre armate și înțelepciunii oamenilor de stat din acea perioadă, ne-am strâns la un loc după veacuri de așteptare și suferințe”, a spus general-locotenent (r) Neculai Băhnăreanu.

În continuare, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a ilustrat aspecte referitoare la rolul și importanța clerului militar care a activat, într-o formă sau alta, pe tot parcursul istoriei neamului nostru: „Cred că relația dintre Biserică și Armată este o temă interesantă în perspectiva apropiatei sărbătoriri a 100 de ani de la începuturile mișcării asociative a cadrelor militare în rezervă și în retragere. Anul 2025 este și pentru Biserica Ortodoxă Română un an jubiliar, în sensul în care se împlinesc 100 de ani de la proclamarea ei ca Patriarhie, ca Biserică matură, ajunsă la cea mai înaltă demnitate în rândul Bisericilor Ortodoxe surori. Privind raportul dintre Biserică și Armată, lucrurile sunt arhicunoscute. Poporul își arată aprecierea pentru cele două instituții, așa cum se vede în toate sondajele de opinie. În sensul actual al cuvântului, clerul militar, la fel ca Armata Română, sunt instituții moderne. Însă dintotdeauna, de la organizarea primelor formațiuni statale și politice românești, această simbioză dintre Biserică și orânduirea statală a fost o realitate care a contribuit la continuitatea poporului român și la rezistența lui, în ciuda tuturor vicisitudinilor vremurilor pe care a trebuit să le depășească”.

„În contextul atât de tulbure al evenimentelor din jurul anului 1859, Biserica a avut un rol extrem de important. Mă bucur că termenul lansat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, «Unirea de bază», a pătruns și în limbajul Armatei Române, cum a pătruns în cel al istoricilor, pentru că termenul de «Mica Unire» era limitativ sau chiar peiorativ. Unirea de la 1859 reprezintă temelia evenimentelor care au urmat. (...) La evenimentul de la 24 ianuarie 1859, Biserica, Armata și politicienii și-au dat mâna pentru modernizarea statului român și pentru progresul națiunii noastre și înscrierea ei în rândul marilor națiuni europene”, a adăugat Preasfinția Sa.

Au mai rostit, de asemenea, alocuțiuni pe tema simpozionului din acest an cercetătorii științifici Sorin Cristescu și Tudor Vișan-Miu, de la Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară din București, și generalul de brigadă Adrian Vasiliu, reprezentantul Statului Major al Apărării. Toți vorbitorii au primit, din partea organizatorilor, câte un exemplar din monografia ANCMRR „Alexandru Ioan Cuza” și din revista asociației, „Rezerva Oștirii Române”.

În a doua parte a evenimentului științific și comemorativ, Ansamblul artistic „Doina” al Armatei a susținut un frumos spectacol aniversar.