Simpozion studențesc la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București a organizat luni, 19 mai, Simpozionul național studențesc „Valorile spirituale - temelie a valorilor umane”. Ediția din acest an, organizată în contextul Anului comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea, a avut tema „Credința mărturisită și mărturisitori ai credinței”, lucrările propriu-zise desfășurându-se în două sesiuni de comunicări, precedate de o sesiune de deschidere.

În cadrul manifestărilor organizate de Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București pentru marcarea Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române și a Anului comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea, luni, 19 mai, au avut loc lucrările ediției a 4-a a Simpozionului Național Stu­dențesc „Valorile spirituale - temelie a valorilor umane”, purtând tema „Credința mărturisită și mărturisitori ai credinței”.

Sesiunea de deschidere a evenimentului a fost găzduită de Amfiteatrul „Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman”. În cadrul acesteia, pr. conf. univ. dr. Gheorghe Holbea, prodecan al instituției de învățământ superior teologic, a adresat parti­cipanților un cuvânt de bun-venit, vorbind despre importanța mărturisirii în Biserică şi apreciind demersul organizării acestui simpozion. „Credința în Dumnezeu trebuie afirmată și mărturisită. Astăzi ne întâlnim pentru a înțelege faptul că Dumnezeu nu are nevoie să fie apărat, ci Dumnezeu trebuie să fie afirmat și mărturisit, mai ales în acest an, care este un an de sărbătoare pentru Biserica Ortodoxă Română, când, după canonizarea și proclamarea generală a sfinților cuvioși și mărturisitori din perioada comunistă, are loc proclamarea locală a fiecărui sfânt. Trăim, așadar, clipe în care istoria noastră recentă devine Sfântă Tradiție pentru că mărturisitorii pe care i-am cunoscut într-o istorie relativ recentă devin sfinți în sinaxar. Istoriile mărturisitorilor, ale martirilor sunt tot atâtea istorii ale învierii după prototipul absolut al Răstignirii Mântuitorului și al Învierii Sale. De aceea este atât de important să rememorăm aceste pilde, să le ținem vii, împărtășindu-ne cu ele comunitar și personal. (...) Ne bucurăm că tinerii au acest interes pentru istorie și, în același timp, suntem încredințați că această întâlnire este nu o comemorare, ci mai mult un prilej de apropiere de viața acestor sfinți mărturisitori”, a spus părintele prodecan.

În continuare, părintele arhim. Policarp Chițulescu, consilier patriarhal şi directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, a susținut o prelegere despre lucrarea membrilor mișcării „Rugul aprins”. „Icoana Maicii Domnului «Rugul aprins» este dominată de culorile roșu și galben, care sunt focul și lumina, mesajul ei fiind dumnezeiesc și îndumnezeitor, pentru că Maica Domnului din centrul icoanei este, de fapt, modelul îndumnezeirii omului, modelul celei mai strânse legături care a fost vreodată între om și Dumnezeu. De aceea, isi­haștii au ales-o ca inspirație și pro­tectoare în viața lor duhovnicească pe Maica Domnului, ca una care este modelul rugăciunii neîncetate, pentru că această practică își propune tocmai această unire cu Dumnezeu, încât mintea omului, sufletul lui, sentimentele și trupul să fie nu numai închinate lui Hristos, dar să-L simtă și să-L facă prezent. (...) Aceasta a fost lucrarea pe care membrii «Rugului aprins» au urmărit-o, unirea cu Hristos prin rugăciune, nici pe departe nu a fost o mișcare anticomunistă, nici pe departe ei nu au avut implicații politice, cum se încearcă astăzi să se spună câteodată din rea-voință, ignoranță și necu­noaștere”, a spus părintele arhimandrit.

Ultima prelegere din sesiunea de deschidere a fost prezentată de Răzvan Mihai Clipici, consilier patriarhal, directorul componentei Cultură din cadrul Sectorului cultură, pictură și restaurare al Administrației Patriarhale, care a vorbit despre viața, nevoința și modelul de slujire oferit de Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț. „Cel despre care voi vorbi, Sfântul Dometie cel Milostiv de la Râmeț, are legătură cu expunerea pe care a făcut-o părintele Policarp, întrucât el menținea relații foarte apropiate cu unii dintre părinții care făceau parte din mișcarea «Rugului aprins», anume cu Sfântul Cuvios Sofian de la Antim, cu părintele Felix Dubneac sau cu Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae. (...) Motivul pentru care am ales să vorbesc astăzi despre Sfântul Dometie cel Milostiv de la Râmeț este acela că el a fost absolvent al acestei fa­cultăți în care ne aflăm astăzi și este un model foarte important pentru noi, pentru a conștientiza că sfințenia este la fel de actuală și avem acest deziderat ca noi să ne sfințim viața. În acest sens, avem modele pe care putem să le urmăm, avem exemple concrete din perioada contemporană, care ne pot servi drept îndrumare în viața duhovnicească”, a spus Răzvan Mihai Clipici.

Lucrările simpozionului națio­nal studențesc au continuat în sala Departamentului de teologie istorică, biblică și filologie, unde au fost susținute 19 referate în cadrul a două sesiuni de comunicări, moderate de pr. asist. univ. dr. Alexandru Atanase Barna, respectiv de arhid. lect. univ. dr. Eugen Maftei, consilier eparhial.