Sinaxa stareţilor şi stareţelor din Arhiepiscopia Bucureştilor

Stareţii şi stareţele din Arhiepiscopia Bucureştilor s-au întrunit ieri la Mănăstirea Caraiman din Buşteni, judeţul Prahova, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în cadrul sinaxei monahale. Evenimentul a avut loc în sala de conferinţe a Centrului social-pastoral „Sfânta Cruce“ al mănăstirii de la poalele munţilor Bucegi.

Întâlnirea a început cu slujba Sfintei Liturghii săvârşită la Altarul bisericii mari de către arhimandritul Teofil Anăstăsoaie, exarhul administrativ al Arhiepiscopiei Bucureştilor, împreună cu un sobor de stareţi de la mănăstirile din cadrul eparhiei.

Tema întâlnirii de ieri a fost legătura dintre Pocăinţă şi Euharistie în lumina vieţii monahale. În deschiderea şedinţei de lucru, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre importanţa acestei teme, evidenţiind câteva dintre înţelesurile duhovniceşti ale celor două Taine şi importanţa lor în viaţa monahilor şi a mirenilor, dar şi despre rolul duhovnicului în viaţa credincioşilor.

„Atât Taina Pocăinţei, cât şi Taina Euharistiei sunt strâns legate de însăşi vocaţia monahală. Monahul este un om care se pocăieşte nu doar pentru sine, ci şi pentru alţii. Şi nu se roagă doar pentru sine, ci şi pentru alţii. Fără pocăinţă nu este mântuire. Dascăli ai pocăinţei au fost cei care au organizat viaţa lor ca viaţă de pocăinţă sistematică. De aceea, însemnele călugărului prin ele însele arată vocaţia călugărului ca om al pocăinţei“, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

De asemenea, Preafericirea Sa a explicat monahilor prezenţi că pocăinţa este uşa Împărăţiei cerurilor. „Scriitorul bisericesc Lactanţiu spunea că o Biserică care a pierdut simţul pocăinţei nu mai este o Biserică adevărată. O Biserică fără Taina Pocăinţei nu mai este călăuzitoare spre mântuire. Pocăinţa este îndemnul Mântuitorului, începutul Evangheliei, este cuprinsă ca îndemn în predica Sfântului Ioan Botezătorul, marele dascăl al pocăinţei, şi a fost reluată de către marii Sfinţi Părinţi ca temă nu doar de meditaţie, ci şi de învăţătură pastorală. Dar instituţia în care pocăinţa este organizată în modul cel mai sistematic şi mai intens este mănăstirea“, a mai spus Patriarhul României.

Rolul duhovnicului în viaţa credinciosului

Patriarhul României a evidenţiat că duhovnicul are un rol de o importanţă extraordinară în viaţa credinciosului. „Nu putem să cuprindem, în termeni matematici şi în unităţi de timp, stările sufleteşti. Unul se pocăieşte într-un timp scurt cât altul într-un timp foarte lung. Depinde de râvnă, de intensitate. Nu poate nimeni cuantifica în termeni materiali sau matematici stările duhovniceşti ale sufletului. De aceea, între regulă şi penitent este îndrumătorul duhovnic, care ştie că pentru acelaşi păcat nu se dă acelaşi canon, ci se cercetează care este starea sufletească a păcătosului. Care este nivelul creşterii duhovniceşti al responsabilităţii şi al capacităţii lui de a îndeplini canonul“, a mai explicat monahilor prezenţi Întâistătătorul Bisericii noastre.

Preafericirea Sa a mai arătat că este o mare taină modul în care sunt îndemnaţi de către duhovnic fiii duhovniceşti, pentru că aceştia trebuie să fie ajutaţi să crească duhovniceşte, nu să fie transformaţi în nişte automate. „Avem o mare responsabilitate asupra modului în care învăţăm pe cineva să fie liber şi responsabil în acelaşi timp şi să facă ceva bun, nu din frică, nu de teama pedepsei, ci din convingere şi din dorinţa de a dobândi mântuirea. Gravitatea responsabilităţii depinde şi de spaţiul libertăţii. Cu cât ai fost mai liber, cu atât este mai mare responsabilitatea. Dacă nu i s-a dat libertate, el nu are responsabilitate, pentru că aşa a fost îndemnat sau atât i s-a permis. Este o mare taină cum îndemnăm, ca duhovnici, pe fiii duhovniceşti, ajutându-i în acelaşi timp să crească“, a mai explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

După cuvântul de început al Patriarhului României, părintele arhimandrit Chiril Lovin a prezentat referatul intitulat „Legătura dintre Pocăinţă şi Euharistie, lumina vieţii monahale (în trecut şi azi)“. A urmat prezentarea principalelor realizări şi probleme semnalate de mănăstiri în Diagrama monahală 2014 de către arhimandritul Teofil Anăstăsoaie, exarh administrativ al Arhiepiscopiei Bucureştilor. În partea a doua a întâlnirii, stareţii şi stareţele au prezentat practica Spovedaniei şi a Împărtăşaniei în mănăstirile şi schiturile arhiepiscopiei, iar apoi fiecare dintre stareţi şi stareţe au prezentat succint situaţia din mănăstiri.

În prezidiu, alături de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel s-au aflat arhimandritul Veniamin Goreanu, consilier administrativ-bisericesc, arhimandritul Teofil Anăstăsoaie, exarh administrativ, arhimandritul David Petrovici, exarhul mănăstirilor din zona de munte şi stareţul Mănăstirii Caraiman, şi protos. Valentin Mâţu, exarh pentru zona Prahovei şi stareţul Mănăstirii Turnu.