Situaţia critică a proiectului „Reabilitarea arealului turistic al Mănăstirii Agapia“

La începutul anului 2005, prin finanţare europeană, la Mănăstirea Agapia a început un amplu proiect de reabilitare a întregului areal turistic. Durata iniţială a proiectului, conform contractului, a fost de 18 luni calendaristice, lucrările fiind prevăzute a se finaliza pe 8 iulie 2006. Din cauza lipsei de profesionalism a firmei constructoare, lucrările au fost sistate. Această situaţie are consecinţe deosebit de grave pentru Beneficiarul Local - Consiliul Local Agapia - şi în special pentru Beneficiarul Final - Mănăstirea Agapia. Dezvoltarea agroturistică a zonei rămâne fără infrastructură în funcţiune (alimentare cu apă, canalizare, staţie de epurare, drumuri de acces, servicii turistice etc.), iar circa 100 de case din Ansamblul Monument Istoric Mănăstirea Agapia rămân nereabilitate, deşi sunt într-un proces de degradare accelerată din cauza uzurii în timp şi a acţiunii distructive a factorilor de mediu. Acestea sunt doar câteva consecinţe. Mănăstirea Agapia cere intervenţia autorităţilor abilitate să rezolve această problemă, situaţia fiind adusă la cunoştinţa preşedintelui Traian Băsescu, respectiv a premierului Călin Popescu-Tăriceanu.

Proiectul cu finanţare Phare 2002/000-586.05.02. 03.01.06, „Reabilitarea arealului turistic al Mănăstirii Agapia“ a ajuns într-o situaţie critică.

Contractul de execuţie a fost încheiat în data de 09.08.2004 între Ministerul Integrării Europene (actualmente Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor) în calitate de Antreprenor şi Societatea DIEKAT Construct SA în calitate de Contractor, în urma licitaţiei care a avut loc în perioada martie-aprilie 2002.

Asupra firmei SC DIEKAT Construct SA au fost semne de întrebare încă înainte de a fi avut loc licitaţia pentru contractarea execuţiei acestui proiect, pe motivul că nu are experienţă relevantă în lucrări specifice pentru monumente istorice. Indiferent de modul în care a fost câştigată această licitaţie, activitatea firmei nu a fost nici pe departe la înălţimea aşteptărilor.

Consultant tehnic pentru supervizarea lucrărilor a fost desemnată societatea INOCSA Ingenieria SL Spania (Contractul de servicii pentru asistenţă tehnică a fost semnat între Ministerul Integrării Europene şi Societatea INOCSA Ingenieria SL Spania la data de 30.09.2004). După expirarea contractului cu INOCSA pe 30 decembrie 2006, a fost numit Consultant firma ROUGHTON International Ltd., care şi-a început activitatea de supervizare în februarie 2007.

Un proiect foarte amplu

Proiectul, cofinanţat de Uniunea Europeană prin programul Phare 2002, are o valoare de 4.785.000 euro, partea de finanţare Phare reprezentând 66,67% (3.190. 148,05 euro), Fondul de Stat Român participând cu 22,22% (1.063.223,18 euro), iar Consiliul Local Agapia în calitate de Beneficiar Local cu 11,11% (531.611,59 euro).

Acest proiect s-a dorit de Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti (Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti) a fi un proiect pilot pentru dezvoltarea infrastructurii socio-turistice. S-a pornit acest proiect cu convingerea că nici un efort nu este prea mare atunci când este vorba de salvarea de la degradare a unui areal turistic special, cum este cel al Mănăstirii Agapia. S-a sperat că valoarea recunoscută a acestui ansamblu monument istoric, de civilizaţie şi de cultură, va convinge pe cei implicaţi să depună toate eforturile în realizarea proiectului.

Lucrările de execuţie au început la data de 15 ianuarie 2005. Durata iniţială a proiectului, conform contractului, a fost de 18 luni calendaristice, lucrările fiind prevăzute a se finaliza pe 8 iulie 2006.

Proiectul cuprinde 11 obiective, şi anume: reabilitarea a 117 case monahale, incluzând instalaţiile electrice şi sanitare; reţeaua de canalizare menajeră pentru cele 117 case; racordurile la alimentare cu apă a celor 117 case; realizarea de platforme ecologice şi lucrări de consolidare, amenajare şi echipare a terenului satului mănăstiresc; reabilitarea drumurilor de acces în satul monahal; construcţia unui Centru de Informare Turistică; colectorul principal de canalizare în comuna Agapia; staţia de epurare în comuna Agapia; drumul de acces la staţia de epurare; extinderea alimentării cu apă a satului Agapia din comuna Agapia; reţeaua de alimentare cu apă a satului Săcăluşeşti din comuna Agapia.

La obiectivul 1, din 117 case ce trebuiau reabilitate (împărţite în 7 loturi) s-a lucrat numai la lotul I de 17 case (din martie 2005). Lucrările au fost sistate pe data de 2 mai 2007 de către Contractor, motivând neplata de către Antreprenor a ultimului certificat de plată din noiembrie 2006.

Deşi beneficiarul final, Mănăstirea Agapia, a făcut cunoscută instituţiilor competente situaţia acestor case, la care nu s-a lucrat deloc în perioada verii 2007, nu s-a luat nici o măsură.

Prestatorii de servicii au părăsit lucrările în mod repetat

În prezent, proiectul este abandonat din cauza litigiului la care s-a ajuns între firma SC DIEKAT Construct SA şi Ministerul Dezvoltării, litigiu ce trebuie soluţionat de Comitetul de Adjudecare a Disputelor, care va lua o decizie în cursul lunii decembrie 2007, după audieri ale ambelor părţi implicate (Contractor - SC DIEKAT Construct SA şi Antreprenor - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor).

Dacă la casele cuprinse în programul de reabilitare nu se realizează lucrările de intervenţie, acestea rămân într-o stare avansată de degradare, la care se adaugă lipsa condiţiilor igienice (grupuri sanitare, băi) şi a celor de mediu (drumuri de acces, canalizarea apelor menajere, alimentare cu apă).

Mănăstirea Agapia consideră drept cauză principală a situaţiei create incapacitatea de execuţie a SC DIEKAT Construct SA, care nu lucrează cu forţe proprii (muncitori calificaţi şi pe specialităţi). De la început, Contractorul a angajat în execuţia lucrărilor prestatori de servicii care, în mod repetat, au părăsit lucrările după un anumit timp, invocând totdeauna neplata lucrărilor executate, lăsând de cele mai multe ori în urmă lucrări de calitate proastă. Au fost aduşi diverşi prestatori de servicii fără experienţă şi bun simţ gospodăresc, care au risipit atât materialele noi cât şi cele care ar fi putut să fie recuperate şi refolosite.

Lucrările au fost făcute fără ca firma de construcţii să aibă experienţă relevantă în asemenea lucrări, cu toate că în oferta de licitaţie una din condiţii a fost obligativitatea de a face dovada experienţei similare în lucrări de reabilitare-restaurare pe construcţii monument istoric.

Calitatea inferioară a materialelor cu care a fost aprovizionat şantierul a contribuit şi ea la împiedicarea evoluţiei normale a lucrărilor. S-a încercat în permanenţă a se ignora ceea ce prevedea oferta, căutându-se alternative mai ieftine. De cele mai multe ori, fără împotrivirea Proiectantului şi a Beneficiarului Local, soluţiile mai ieftine şi nepotrivite nevoilor proiectului ar fi avut aprobarea inginerului şi ar fi fost puse în practică.

Întârzierea a fost pusă şi pe imposibilitatea MIE (ca Angajator) de a onora plăţile către firma SC DIEKAT Construct SA din cauza neplăţii la timp a contribuţiei Beneficiarului Local - problemă rezolvată pe data de 25 iulie 2005.

O mare parte din vină aparţine şi firmei de consultanţă - INOCSA Ingenieria SL, ca supervizor al lucrărilor. Este nemulţumitoare implicarea reprezentanţilor firmei de consultanţă în activitatea şantierului, care ar fi putut face mai mult dacă ar fi monitorizat mai îndeaproape activitatea Constructorului şi i-ar fi solicitat schimbarea ritmului de lucru şi a atitudinii faţă de acest proiect.

Mănăstirea a fost reprezentată pentru urmărirea lucrărilor efectuate în satul mănăstiresc de 3 monahii, membre ale Unităţii de Implementare a Proiectului, care au ţinut evidenţa lucrărilor - de multe ori în absenţa reprezentanţilor Contractorului şi Inginerului (care de obicei puteau fi găsiţi în Organizarea de Şantier şi nu pe şantier, la casele monahale).

De ce a eşuat proiectul

Din cele expuse până acum, se poate trage concluzia că firma S.C. DIEKAT Construct SA este responsabilă de eşecul proiectului din Mănăstirea Agapia, fiind incapabilă să organizeze bunul mers al lucrărilor şi, mai ales, să execute astfel de proiecte.

Din această situaţie rezultă consecinţe deosebit de grave pentru Beneficiarul Local - Consiliul Local Agapia şi în special pentru Beneficiarul Final - Mănăstirea Agapia:

- nu beneficiază de punerea în funcţiune la timp a obiectivelor prevăzute în proiect (lucrările nu sunt terminate);

- nu dispune de fonduri pentru terminarea lucrărilor

- înrăutăţirea situaţiei produsă de sistarea lucrărilor şi neconservarea acestora, care se degradează;

- dezvoltarea agroturistică a zonei rămâne fără infrastructură în funcţiune (alimentare cu apă, canalizare, staţia de epurare, drumuri de acces, servicii turistice, etc.)

- circa 100 de case din Ansamblul Monument Istoric Mănăstirea Agapia rămân nereabilitate, deşi sunt într-un proces de degradare accelerată datorită uzurii în timp şi a acţiunii distructive a factorilor de mediu;

- nefinalizarea canalizării în Ansamblul Mănăstiresc Agapia afectează condiţiile de mediu, din cauza latrinelor amplasate în tot arealul;

- costuri suplimentare pentru reluarea lucrărilor şi finalizarea acestora.

În contextul celor prezentate, Mănăstirea Agapia face demersuri pentru schimbarea în bine a situaţiei existente şi salvarea arealului turistic al acestui aşezământ monahal aflat într-o stare disperată, mai ales acum, după sistarea lucrărilor (la data de 5 mai 2007). Comunitatea monahală este profund afectată de consecinţele sistării lucrărilor la acest proiect, iar pelerinii şi turiştii care vizitează zona rămân nedumeriţi şi negativ impresionaţi de şantierul aproape părăsit, de starea de provizorat şi nepăsare întâlnită.

Acest lucru nu poate reprezenta o carte de vizită onorabilă nici pentru autorităţile române responsabile şi nici pentru programul Phare - instrument de finanţare menit să îmbunătăţească infrastructura existentă, nu să o distrugă şi să aducă la disperare comunitatea ce vieţuieşte aici. (Acest material a fost realizat pe baza unor memorii întocmite de Mănăstirea Agapia)