Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Slujbă arhierească la hramul Bârsanei

Slujbă arhierească la hramul Bârsanei

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Pr. Cristian ștefan - 29 Iunie 2011

Azi, când în Biserica Ortodoxă se prăznuieşte Soborul Sfinţilor 12 Apostoli, Înalt Preasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, va oficia Sfânta Liturghie la Mănăstirea Bârsana, judeţul Maramureş, cu ocazia hramului, alături de Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, şi un ales sobor de preoţi şi diaconi.

La Bârsana a fost ultima reşedinţă episcopală din Maramureş, până în 1937, când s-a înfiinţat Episcopia Ortodoxă a Maramureşului cu reşedinţa la Sighet, avându-l ca ierarh pe Gavriil Bârsana. Mănăstirea Bârsana a încetat să mai existe după 1791, când statul austriac i-a confiscat averea şi a predat-o Mănăstirii Cernok (de lângă Munkaci), iar ultimii călugări s-au retras la Mănăstirea Neamţ. În 1806, credincioşii din Bârsana au mutat biserica mănăstirii mai aproape de sat, pentru a o păzi să nu fie distrusă. Rezidirea acestui aşezământ a început în 1993, prin strădaniile pr. Gheorghe Urda. S-a terminat construcţia bisericii, apoi s-a ridicat şi o casă monahală, în stil maramureşean. Biserica mănăstirii cu hramul "Soborul Sfinţilor 12 Apostoli" a fost construită în anul 1993, folosindu-se ca materiale de construcţie piatra şi lemnul.

Viaţa creştin-ortodoxă din Maramureşul voievodal

Anul 1391 este unul de referinţă pentru viaţa bisericească ortodoxă din Ţara Maramureşului, întrucât la 13 august patriarhul Antonie al Constantinopolului a emis un tomos patriarhal, care reprezintă prima confirmare scrisă despre existenţa vieţii bisericeşti organizate din ţinutul Maramureşului. Împlinindu-se 620 de ani de la această atestare documentară, Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului, a propus organizarea unui simpozion care să ne prezinte aspecte legate de această atestare.

Astfel, în organizarea Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului, a Catedrei de teologie ortodoxă şi asistenţă socială din cadrul Facultăţii de Litere Baia Mare, a Asociaţiei "Societatea de Studii Teologice Ortodoxe din România" şi a Protopopiatului Ortodox Român Sighet, se va desfăşura simpozionul intitulat "620 de ani de la prima atestare documentară de viaţă bisericească organizată în Maramureş", vineri, 1 iulie, în incinta Palatului episcopal din Sighetu Marmaţiei, începând cu ora 10:00.

La această manifestare cultural-bisericească vor fi prezentate referate ştiinţifice, care vor aduce noi lămuriri despre spiritualitatea şi viaţa creştină ortodoxă din Maramureşul voievodal, referate care vor alcătui ulterior un volum dedicat acestui eveniment bisericesc.