Slujiri arhiereşti şi hramuri de Sfântul Ioan Botezătorul

Cu Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul s-a încheiat şirul sfintelor sărbătorilor de iarnă. Credincioşii au participat la slujbele arhiereşti şi la hramul locaşelor de cult închinate celui numit Înaintemergătorul Domnului, care îi boteza pe oameni cu botezul pocăinţei, în aşteptarea Mântuitorului, şi a cărui viaţă a fost asemuită cu cea a îngerilor.

Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“ din Făgăraş a găzduit pentru a opta oară consecutiv sărbătoarea cetelor de feciori din localităţile din judeţul Braşov şi Sibiu, considerate a fi parte a Ţării Făgăraşului. Iniţiată în urmă cu opt ani de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, sărbătoarea Junilor a adunat şi în acest an aproape 40 de cete, însoţite de primarii din localităţile reprezentate.

Aşa cum este tradiţia, cetele se adună în catedrala din Făgăraş pentru a participa la Sfânta Liturghie, la finalul căreia fiecare ceată prezintă o colindă sau un obicei specific comunităţii din care provin şi aduc urările de bine tuturor participanţilor. Această sărbătoare a cetelor de juni marchează şi finalul colindului acestor tineri, care se pregătesc încă de la sărbătoarea Sfântului Nicolae pentru a merge la casele oamenilor la Crăciun şi a ura familiilor gândurile cele mai bune.

Şi în acest an, Sfânta Liturghie de la sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, hramul Catedralei din Făgăraş, a fost oficiată de IPS Mitropolit Laurenţiu şi un sobor de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte protopopul de Făgăraş I, Marcel Dobrea, slujitorii locaşului de cult şi alţi slujitori ai sfintelor altare.

La slujba religioasă a fost prezent primarul Făgăraşului, Sorin Mănduc, alături de alte oficialităţi şi primari din localităţile participante la sărbătoarea junilor.

„O manifestare sfântă“

La finalul Sfintei Liturghii, IPS Mitropolit Laurenţiu le-a mulţumit şi i-a felicitat pe tineri şi pe primarii participanţi şi în acest an la sărbătoarea junilor.

„V-am întâmpinat împreună cu soborul de preoţi şi cu mulţimile de credincioşi, săvârşind Sfânta Liturghie. Această biserică tip catedrală începe să fie tot mai primitoare şi, dacă Dumnezeu a rânduit să avem acum gerul Bobotezei, nu ne temem, ci ne-am pregătit pentru această demonstraţie a tradiţiilor religioase şi populare din Ţara Făgăraşului, legate de sărbătorile Naşterii Domnului, Anului Nou şi Bobotezei. Dorim din tot sufletul să binecuvântăm întâi de toate pe tineri, pentru că ne dau speranţă pentru viitorul neamului, iar mai apoi pe primarii din localităţile Ţării Făgăraşului, care au ţinut legătura între dânşii, dar şi cu preoţii din parohii pentru a organiza aceste cete de feciori. Această manifestare este sfântă pentru că este una a tradiţiilor noastre spirituale şi pentru că este una naţională, a poporului român“, a spus ierarhul.

A urmat colindul cetelor de juni, glasurile tinerilor răsunând în măreaţa catedrală din Făgăraş. Pe treptele locaşului de cult a fost prezentat, mai apoi un străvechi obicei din comuna Lisa, numit „aruncatul cu ţolul“, după care cetele de tineri au mers prin centrul oraşului până la o scenă amenajată în aer liber, unde feciorii şi fetele au prezentat dansurile folclorice tradiţionale.

Colindul cetelor de juni este un obicei foarte vechi din Ţara Făgăraşului, a spus primarul municipiului Făgăraş Sorin Mănduc.

„Noi am găsit o fotografie care datează din 1924, când cetele de feciori erau prezente în toată zona, dar există documente care atestă că aceste cete de feciori din zona Făgăraşului şi zona Rupea datează din anul 1765. Suntem mândri că acest frumos şi foarte vechi obicei din perioada sărbătorilor de iarnă se mai păstrează şi încă rezistă“, a mai spus Sorin Mănduc.

„Anul trecut au participat la festival un număr de 34 de cete de feciori, iar în acest an 40, ceea ce ne bucură foarte mult. Iniţiativa acestui festival aparţine IPS Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, iar primăria Făgăraş şi Centrul Cultural Reduta din Braşov se ocupă de organizarea lui“, a mai menţionat primarul municipiului Făgăraş. Obiceiul colindatului al cetelor junilor a fost inclus pe lista patrimoniului imaterial mondial UNESCO în luna decembrie 2013. Municipalitatea din Făgăraş are în plan înfiinţarea unui muzeu al cetelor de feciori, unde vor fi prezentate atât costumele, cât şi colindele specifice fiecărui sat din zona Făgăraşului.

IPS Mitropolit Andrei La Dej

În ziua de mare praznic al Soborului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a oficiat Sfânta Liturghie în Parohia „Sfântul Nectarie“ din Dej. Ierarhul a fost înconjurat de un sobor impresionant de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de grupul vocal „Sfântul Nectarie“ al parohiei.

În cadrul cuvântului de învăţătură, ierarhul a prezentat personalitatea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, precum şi lucrarea sa de propovăduire a cuvântului lui Dumnezeu. Părintele Mitropolit Andrei a spus că Sfântul Ioan, prin vorbele sale, dar şi prin propriul exemplu, îi îndeamnă pe creştinii de pretutindeni la schimbarea vieţii.

„Sfântul Ioan Botezătorul a ieşit în pustia Iudeii şi îi învăţa pe oameni să-şi schimbe viaţa. Dacă interpretăm duhovniceşte prezenţa lui pe malul Iordanului, în chip tainic, reprezintă propovăduirea Bisericii din totdeauna, care îi învaţă pe oameni să-L iubească pe Fiul Lui Dumnezeu, cel ce ridică păcatele lumii. Aşa că schimbaţi-vă viaţa şi faceţi-vă oameni buni“, a spus IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei.

Prezentarea noului protopop al Dejului

La finalul Sfintei Liturghii, IPS Mitropolit Andrei l-a hirotesit pe Ionuţ Buftea iconom stavrofor, apoi l-a prezentat comunităţii ca noul protopop de Dej, fiind numit în această funcţie cu data de 1 ianuarie. IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei i-a mulţumit fostului protopop Teofil Herineanu pentru misiunea pe care a desfăşurat-o în Potopopiatul Dej timp de mai bine de 30 de ani.

„În Dej îşi desfăşoară misiunea cu multă competenţă şi cu multă pricepere părintele protopop Teofil Herineanu. Sfinţia sa a ajuns la o vârstă şi, începând cu 1 ianuarie anul curent, sfinţia sa s-a retras din oficiu. Noi îl rugăm pe Dumnezeu să îi dăruiască sănătate, pentru că e mai bună decât toate, şi să rămână preot tot râvnitor şi jertfelnic până când Dumnezeu îi va da viaţă. Acum, de la 1 ianuarie, această misiune i-o încredinţăm părintelui Ioan Buftea“, a spus IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, care a adăugat că acesta va continua şi lucrarea pe care o desfăşoară ca paroh în Parohia „Sfântul Nectarie“.

„Noi credem că aşa cum a început cu râvnă ridicarea Bisericii «Sfântul Nectarie», aşa va face misiune şi la protopopiat“, a mai adăugat ierarhul care L-a rugat, apoi, pe Bunul Dumnezeu să îi dea putere şi înţelepciune noului protopop în activitatea sa pastoral misionară.

Părintele Ionuţ Buftea i-a mulţumit, la rândul său, IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei pentru încrederea acordată şi a spus că deşi consideră că „orice funcţie este o cruce“ are convingerea că Bunul Dumnezeu îl va ajuta să o poată purta. Parohia „Sfântul Nectarie“ din Dej a fost înfiinţată în anul 2011, din iniţiativa şi prin binecuvântarea IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei. În prezent, slujbele se oficiază în paraclisul ocrotit de Sfântul Nectarie. Biserica mare, ce poartă acelaşi hram, este ridicată în roşu şi urmează ca anul acesta să se înceapă lucrările de interior, a declarat parohul Ionuţ Buftea.

Slujire arhierească la Mănăstirea Crişan

În data de 7 ianuarie, când Biserica Ortodoxă a sărbătorit pe Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul, Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, a oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea Crişan, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

În cuvântul de învăţătură, ierarhul hunedorean a vorbit credincioşilor prezenţi despre „smerenia şi activitatea Sfântului Ioan Botezătorul ca Înaintemergător al Domnului şi exemplu de urmat al credincioşilor zilelor noastre“.

La finalul sfintei slujbe, Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, a hirotesit în treapta de arhimandrit pe protosinghelul Spiridon Rădoane, vieţuitor al Mănăstirii Crişan, judeţul Hunedoara.

A fost reînfiinţată în 1992, în apropierea vechii mănăstiri din satul Vaca (azi Crişani), a cărei existenţă este atestată din secolele XVI-XVII. În prezent există un întreg complex monahal, în centrul căruia se află biserica cu hramul „Naşterea Maicii Domnului“. În imediata apropiere se află corpul de chilii şi trapeza.

Biserca este construită în triconc, cu un pridvor deschis la intrare, care susţine turnul principal, alături de care se află alte trei turnuri mai mici, amplasate deasupra absidelor laterale şi a altarului. În pronaos sunt pictate chipurile lui Horea, Cloşca, Crişan şi a lui Avram Iancu. Paraclisul de iarnă are hramul „Izvorul tămăduirii“, iar altarul de vară este situat în pădure, având hramul „Duminica Sfinţilor români“

Hram la Mănăstirea Scărişoara Nouă

Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, a fost prezent la hramul Mănăstirii „Sfântul Ioan Botezătorul“ de la Scărişoara Nouă, judeţul Satu Mare, unde a oficiat Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Cu această ocazie, ierarhul a sfinţit paraclisul aşezământului monahal.

Mănăstirea Scărişoara nouă are o evoluţie deosebită, a fost înfiinţată în anul 1990, dar în ultimii cinci ani s-a construit aici o casă monahală de inspiraţie brâncovenească foarte frumoasă, măreaţă, prin vrednicia părintelui stareţ Timotei Bel, exarh al mănăstirilor din Episcopia Maramureului şi Sătmarului, a vieţuitorilor de aici, a ctitorilor şi a binefăcătorilor, lucrările de aici fiind făcute doar prin susţinerea credincioşilor, conform celor precizate de PS Iustin Sigheteanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.

În prezent, la Mănăstirea Scărişoara Nouă se ridică un nou locaş de cult.

„Pentu că această casă este cetatea credinţei şi a Ortodoxiei, aflată la graniţa de vest, s-a impus şi regândirea ansamblului monhal de aici şi, pentru că biserica era foarte modestă, s-au pornit lucrările la construirea unei noi biserici cu demisol, iar la final va fi o biserică măreaţă, o biserică pe măsura aşezământului, dar şi a credinţei credincioşilor care cercetează mănăstirea“, a spus PS Iustin Sigheteanul. Mănăstirea Scărişoara Nouă este o mănăstire de călugări cu hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul“, situată în comuna Piscolt, judeţul Satu Mare, la 28 kilometri de municipiul Carei. La construcţia locşului de cult au contribuit satenii, moţi colonizaţi în anul 1924, care în anul 1940, după Dictatul de la Viena din 30 august 1940, au fost alungaţi, dar care au revenit, apoi, în anul 1948. De asemenea, la ridicarea complexului monahal au contribuit şi credincioşii din alte localităţi, sub îndrumarea stareţilor Veniamin Pop şi Teofil Pop. (Ştefan Mărculeţ, Andreea Pâgleşan, Oana Rusu)