Societatea filantropică „Sfânta Maria“

De activitatea filantropică, de consolidarea Parohiei nou-înfiinţate Timişoara "Principele Carol", numită mai târziu Iosefin, de construcţia casei şi a bisericii parohiale, de cântarea corală şi de catehizarea tinerilor s-a preocupat în mod deosebit preotul Ioan Imbroane, paroh al acestei biserici între anii 1927 şi 1941.

Astfel, pentru a contribui la uşurarea nevoilor şi la alinarea suferinţelor celor săraci, vârstnici, bolnavi şi a familiilor cu mulţi copii, preotul Ioan Imbroane a înfiinţat Societatea caritativă "Sfânta Maria" a femeilor din parohie. Sumele folosite pentru cei nevoiaşi proveneau din cotizaţiile membrelor societăţii, din colectele iniţiate în parohie, de Paşti şi de Crăciun, dar şi din casetele speciale amplasate de societate în biserică, cu aprobarea preotului paroh şi a Consiliului Parohial. Ajutoarele oferite constau din haine şi alimente donate copiilor săraci, ajutoare speciale de sărăcie, bătrâneţe şi neputinţe acordate multor enoriaşi. Parohul intervenea apoi la autorităţi, ori de câte ori îi cerea cineva, pentru ca solicitantul să primească un serviciu şi să aibă din ce trăi.

Înfiinţarea şi organizarea Societăţii "Sfânta Maria" s-a făcut în anul 1929, denumirea ei fiind de "Societatea Sfânta Maria a femeilor din Parohia ortodoxă română Timişoara Iosefin". Prima acţiune a acesteia a fost aceea de a colecta mijloacele materiale necesare îmbrăcării copiilor săraci din parohie. S-a hotărât ca distribuirea darurilor colectate să aibă loc în cadrul unei serbări religioase organizate la 21 decembrie 1929.

Prima preşedintă, Maria Şendrea, a fost invitată la şedinţa Consiliului Parohial din 13 decembrie 1929, pentru a face cunoscut planul de activităţi şi a primi aprobarea necesară din partea acestui for parohial de conducere. Din momentul înfiinţării, Societatea "Sfânta Maria" îşi face simţită prezenţa în parohie, dar şi în celelalte parohii ale Timişoarei. Spre pildă, Consiliul Parohial i-a aprobat să organizeze o tombolă şi un bufet la hramul bisericii din 8 septembrie 1930, în scopul colectării de fonduri băneşti. Banii adunaţi nu au fost utilizaţi însă numai pentru activităţile societăţii, ci şi pentru cele parohiale. Astfel, în anul 1931, societatea a donat Parohiei Timişoara Iosefin suma de 4.000 de lei, alte donaţii fiind pentru zidirea bisericii parohiale şi pentru susţinerea activităţilor filantropice.

Din păcate, până în anul 1941, documentele parohiale nu mai menţionează activitatea societăţii social-filantropice. În acest an, societatea a fost absorbită de parohie, la 25 octombrie 1941 preşedinta şi biroul de conducere încredinţând registrele şi averea acesteia epitropiei parohiale. La şedinţa Consiliului Parohial din 6 octombrie 1943 s-a propus însă reînfiinţarea Societăţii "Sfânta Maria", iar la 22 octombrie 1943, aceasta a fost reactivată sub formă de comitet parohial, sub conducerea preotului dr. Victor Vlăduceanu.

Odată reactivată, societatea redevine activă şi, în anul 1944, împarte sinistraţilor de pe urma bombardamentelor care au afectat parohia suma de 50.000 lei, la 31 decembrie 1944 fiind împărţite daruri pentru 30 de copii săraci din parohie.

În raportul privind activitatea parohiei pe anul 1945, înaintat de către preotul paroh Iova Firca oficiului protopopesc Timişoara, este prezentată o sinteză a activităţilor social-filantropice desfăşurate împreună cu societatea femeilor creştin-ortodoxe din parohie. Astfel, în Duminica bolnavilor, preoţii bisericii şi Societatea femeilor "Sfânta Maria" au vizitat răniţii de la Spitalul "Notre Dame", împărţindu-le ajutoare.

La cele menţionate mai trebuie adăugat că în anul 1945 societatea femeilor a organizat colecte pentru a-i ajuta pe nevoiaşi şi, în acelaşi scop, a primit bani din partea parohiei, care au ajuns la 60 de copii săraci. Alte ajutoare în bani, haine şi alimente au fost acordate parohienilor aflaţi în lipsuri şi mai ales copiilor cu prilejul sărbătorilor de Paşti şi de Crăciun. Societatea "Sfânta Maria" şi oficiul parohial au oferit, de altfel, ajutoare şi cu alte prilejuri, iar epitropia parohială a sprijinit constant trei foşti epitropi şi cantori.

La Duminica Ortodoxiei din anul 1946, societatea a colectat suma de 156.300 lei, pentru care preoţii Iova Firca şi Constantin Comşulea au solicitat episcopului Vasile Lăzărescu şi Consiliului Eparhial aprobarea de a fi folosită în scopul cumpărării de alimente pentru săracii din parohie cu ocazia sărbătorilor Sfintelor Paşti.

Dintr-un document înaintat de oficiul parohial serviciului sanitar al municipiului Timişoara rezultă că, în anul 1946, Societatea femeilor ortodoxe române din Parohia Timişoara IV Iosefin se numea "Sfânta Maria", avea sediul în casa parohială (Piaţa Asăneşti nr. 8, astăzi Alexandru Mocioni nr. 9) şi desfăşura activităţi de înzestrare şi împodobire a bisericii, precum şi de ajutorare a nevoiaşilor, în special a copiilor orfani. Preşedintele societăţii era preotul Constantin Comşulea, iar vicepreşedinte, dr. Viorica Popa. Numărul membrelor era de 15, fondurile societăţii fiind constituite din subvenţii primite de la parohie.

În acelaşi an, la sărbătoarea Crăciunului, Societatea "Sfânta Maria" a oferit ajutoare în haine, încălţăminte şi alimente unui număr de 45 de persoane, majoritatea copii, la această acţiune contribuind, pe lângă parohie, şi câteva familii de credincioşi, între care pr. dr. Isaia Popa şi dr. Coriolan Băran.

Raportul anual înaintat de preotul Iova Firca oficiului protopopesc Timişoara, la 24 ianuarie 1947, menţionează că, în anul 1946, societatea a dispus de 4.583.320 lei, proveniţi din casetele puse în biserică, donaţii şi colecte. Cheltuielile înregistrate au fost de 2.684.843 lei, la CEC fiind depusă suma de 1.900.477 lei. Se constată apoi că societatea ajuta lunar opt vârstnici săraci din parohie (cu câte 5.000 de lei), plătea curăţenia în biserică (10.000 de lei săptămânal) şi făcea donaţii substanţiale bisericii parohiale (trei rânduri de veşminte preoţeşti), Mănăstirii Săraca (200.000 de lei), Academiei Teologice transferate de la Oradea (200.000 de lei) şi 50.000 lei pentru a cumpăra penicilina necesară unui poliţist rănit la datorie. La Paşti a ajutat cu alimente în valoare de 2.000.000 lei 65 de credincioşi vârstnici şi bolnavii internaţi în spitalele oraşului, iar la Crăciun a oferit ajutoare pentru 45 de copii, în valoare totală de 15.000.000 lei. În anul 1947 societatea a donat Arhiepiscopiei Timişoarei suma de 2.000.000 de lei pentru ajutorarea studenţilor nevoiaşi de la Politehnică, iar la Crăciun a distribuit daruri (bani, alimente şi îmbrăcăminte) pentru 50 de copii săraci din parohie.