Speranţă pentru înnoirea Europei

▲ A III-a Adunare Ecumenică Europeană s-a încheiat ▲ Sâmbătă, 8 septembrie, în cadrul unei şedinţe plenare, desfăşurată în timpul după-amiezii, s-a citit mesajul final al Adunării ▲ Acesta a fost redactat în urma diferitelor propuneri primite din partea participanţilor, dar mai ales în conformitate cu direcţiile evidenţiate în discuţiile şi dezbaterile din cele patru zile de lucrări efective ▲ A urmat un spectacol religios-cultural, a cărui intenţie a fost aceea de a sublinia legătura dintre cultură, tradiţie şi religia trăită şi asumată cu seriozitate ▲ Acest eveniment a fost realizat pe ideea unei procesiuni a luminii, purtată de un preot ortodox într-o lumânare de Înviere ▲ Adunarea de la Sibiu s-a încheiat cu rugăciunea comună din dimineaţa zilei de ieri, cu speranţa că roadele ei vor fi vizibile în Europa de mâine ▲

Cea de-a III-a Adunare Ecumenică Europeană a fost organizată ca o manifestare-fluviu, în mai multe etape, al cărei punct culminant a fost evenimentul de la Sibiu, desfăşurat între 4 şi 9 septembrie 2007. Precedentele etape s-au desfăşurat la Roma şi la Wittemberg-Lutherstadt, anul trecut şi anul acesta. Roma şi Wittemberg au fost adunări mult mai mici ca număr de participanţi, aceştia fiind mai ales teologi şi având o agendă de lucru axată pe conţinuturi de ordin teologic. Adunarea de la Sibiu a avut 2.602 participanţi, 1.542 dintre aceştia fiind delegaţi oficiali ai Bisericilor din aproape toate ţările Europei. Sibiul a însemnat, deci, o etapă dedicată Ortodoxiei: după descoperirea unui spaţiu catolic şi al unuia lutheran, la Sibiu s-a încercat ca Ortodoxia să fie văzută la ea acasă. Mitropolia Ardealului a reuşit să organizeze, în acest scop, expoziţii de icoane, precum şi concerte de muzică ortodoxă românească şi nu numai. Însă specificul Ortodoxiei a putut fi descoperit de către participanţi mai ales prin slujbele la care au fost invitaţi să ia parte cu toţii: Vecernia din seara de 7 septembrie şi Sfânta Liturghie din dimineaţa zilei de 8 septembrie, de sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului. Tema generală a Adunării de la Sibiu a fost una teologică şi spirituală: „Lumina lui Hristos luminează tuturor. Speranţă pentru înnoire şi unitate în Europa“. Ea a fost dezbătută mai ales în timpul lucrărilor pe grupe, când lumina cerească a inspiraţiei, a harului şi a Providenţei lui Dumnezeu a fost pusă în relaţie cu problematicile de ordin religios, social, etic ce frământă lumea de azi şi în special continentul nostru.

Redescoperirea credinţei, reîntoarcere la identitatea europeană

Adunarea de la Sibiu a fost onorată de prezenţa unor personalităţi ale lumii politice, administrative şi bisericeşti din Europa. Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Sanctitatea Sa Bartolomeu I, a fost invitatul de marcă al startului Adunării. Sanctitatea Sa a ţinut cuvântul de învăţătură din cadrul primei rugăciuni comune, care a surprins prin sinceritate şi prin punctarea câtorva teme de maxim interes pentru participanţii la Adunare. Patriarhul a vorbit despre speranţa de a înnoi continentul nostru prin spiritualitate şi a argumentat această speranţă prin evocarea faptului că istoria şi civilizaţia continentului european sunt eminamente creştine, ceea ce înseamnă că o redescoperire a credinţei ar fi o reîntoarcere la esenţă, la identitatea europeană.

În aceeaşi zi, Preşedintele României, Traian Băsescu, a adresat salutul său participanţilor, vorbind şi despre aportul României la concertul culturii şi al spiritualităţii europene. A urmat alocuţiunea Înalt Prea Sfinţitului Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Locţiitor de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, care, în cuvântul său, a făcut o sinteză a participării ortodoxe române la dialogul interbisericesc în ultimii zeci de ani, mai ales în spaţiul european. În cuvântul său, IPS Mitropolit Daniel l-a evocat pe fericitul întru adormire Patriarh Teoctist, care a avut iniţiative de importanţă fundamentală pentru bunele relaţii interbisericeşti. Un alt discurs foarte important al aceleiaşi zile a fost rostit de Cardinalul Walter Kasper, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Unitatea Creştinilor, de la Vatican. Cardinalul a numit câteva dintre principiile după care trebuie, în opinia sa, să se ghideze dialogul interbisericesc în momentul de faţă: sesizarea valorilor care ne unesc, a valorilor comune, care pot însemna puncte de convergenţă între confesiunile creştine, trebuie să fie urmată de sublinierea valorilor particulare fiecărei Biserici în parte. Cardinalul Kasper a spus că astfel vom fi în măsură să ne îmbogăţim prin descoperirea comorilor altor Biserici: „Catolicii şi evanghelicii, împreună, sunt îndatoraţi Bisericii Ortodoxe pentru faptul de a fi deprins de la ea un mai viu simţ al Tainei“.

„Politica este indisociabilă de morală“

A fost apreciată şi a fost considerată foarte încurajatoare prezenţa lui Jose Manuel Durao Barroso, preşedintele Comisiei Europene, care a venit cu un mesaj de un echilibru admirabil: „Rolul religiei în viaţa publică face astăzi obiectul unei dezbateri foarte vaste. Dacă vom considera că politica este indisociabilă de morală - iar acesta este şi crezul meu -, va trebui să ascultăm cu atenţie mesajul religiilor, într-un cadru instituţional atent la toate componentele societăţii“. Discursul preşedintelui Barroso a fost completat de cel al lui René van der Linden, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei: „Credinţa, religiile şi organizaţiile religioase joacă un rol vital şi vibrant în societate, menţinând unitatea mecanismului social. Prin profundul respect pe care îl arată faţă de demnitatea umană a fiecărei persoane, ele sunt indispensabile pentru a promova pacea şi justiţia în lume“.

Dincolo de aspectul oficial al acestor discursuri rostite de înalte oficialităţi în plenul Adunării, a fost esenţială partea a doua a fiecărei zile, întrucât în fiecare după-amiază delegaţii s-au întrunit pe grupe, pentru a dezbate câte una dintre cele nouă subteme, văzute ca aplicări ale temei principale: unitate, spiritualitate, mărturie, Europa, religii, migraţie, Creaţie, justiţie, pace. Fiecare grupă a trebuit să redacteze o serie de concluzii şi de propuneri pentru acţiune, iar rezultatele concrete ale acestor dezbateri sunt vizibile în mesajul final al Adunării.

▲ Rugăciunile Adunării Ecumenice

În fiecare dimineaţă, înainte de începerea lucrărilor plenare, s-au desfăşurat, în cortul Adunării, rugăciuni comune, cu participarea tuturor delegaţilor. Aceste rugăciuni au fost văzute ca parte esenţială a programului, întrucât nu s-a dorit ca Adunarea de la Sibiu să fie o simplă întrunire oficală, cu un conţinut strict teoretic. Experienţa rugăciunii în comun, chiar dacă nu s-au rostit şi cântat decât rugăciuni foarte simple, a fost foarte folositoare pentru conştientizarea faptului că toţi creştinii sunt valoroşi, ca persoane, înaintea lui Dumnezeu.

Cu totul speciale au fost momentele de rugăciune ortodoxă, la care au fost invitaţi toţi participanţii la Adunare: Vecernia din seara zilei de 7 septembrie şi Sfânta Liturghie din dimineaţa sărbătorii Naşterii Maicii Domnului. Participarea mai numeroasă a fost la Vecernie, pentru că mulţi au dorit să sărbătorească ziua de 8 septembrie prin participarea la Sfânta Liturghie în bisericile confesiunii căreia aparţineau. Chiar şi la această slujbă de seară, câţiva dintre delegaţii veniţi de departe au fost invitaţi să aibă un rol activ, prin citirea în limba engleză a unor psalmi sau rugăciuni din rânduiala ortodoxă. Cuvântul de învăţătură a fost rostit de Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Daniel, locţiitor de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Meditaţia Înalt Prea Sfinţiei Sale a fost, în fapt, o mărturisire, argumentată biblic şi patristic, a rolului esenţial al cinstirii Maicii Domnului în Biserică.

Sfânta Liturghie din dimineaţa zilei de 8 septembrie s-a desfăşurat în cortul Adunării, pentru a permite delegaţilor să participe în număr mare. Înţelegerea slujbei, mai ales pentru participanţii neortodocşi, a fost uşurată de faptul că Arhiepiscopia Sibiului a tipărit o ediţie specială a textului Sfintei şi Dumnezeieştii Liturghii, în limbile română, engleză, germană, italiană, franceză şi greacă. Exemplarele acesteia au fost distribuite gratuit tuturor participanţilor.

Rugăciunile de seară s-au ţinut începând cu ora 19.00, în fiecare zi. Ele au fost organizate în mai multe biserici din Sibiu, de confesiuni diferite. Astfel, fiecare participant a avut posibilitatea să meargă la bisericile ortodoxe, inclusiv la Catedrala mitropolitană, la cele catolice sau protestante din oraş. Fiecare a decis în funcţie de apartenenţa sa confesională sau în funcţie de dorinţa sa de a cunoaşte cultul uneia sau al alteia dintre Biserici. Punctul comun al tuturor acestor rugăciuni a fost acela că au fost folosite, în general, limbile engleză şi germană. Un aspect de remarcat din punct de vedere organizatoric a fost acela că fiecare participant a primit, încă de la începutul Adunării, o broşură conţinând cântecele şi imnele folosite la rugăciuni, foarte multe dintre acestea fiind cântări ortodoxe, aşa încât familiarizarea cu aceste cântări a fost foarte uşoară pentru delegaţi. (N.D.)

▲ 10 recomandări din partea AEE3

„În numele Dumnezeului Trinitate, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, ne-am adunat în oraşul Sibiu, România (4-9 septembrie 2007). Această a treia Adunare Ecumenică Europeană a fost marcată în special de bogăţia spiritualităţii şi tradiţiei Ortodoxe“, astfel începe documentul final al AEE3, dat publicităţii sâmbătă, 8 septembrie, la Sibiu.

Mesajul final adoptat de Adunarea Ecumenică Europeană de la Sibiu include zece recomandări, grupate în trei părţi - Lumina lui Hristos în Biserică, Lumina lui Hristos pentru Europa şi Lumina lui Hristos pentru întreaga lume.

În prima parte, autorii recomandă promovarea ecumenismului prin pelerinaje desfăşurate în comun, rugăciuni ecumenice periodice şi studii teologice comune. De asemenea, li se sugerează tinerilor să participe la activităţile Bisericii. Mai sunt recomandate: reînnoirea misiunii de a-L proclama pe Iisus ca Lumina şi Salvatorul lumii, continuarea dialogului pentru recunoaşterea mutuală a botezului, efectuarea de rugăciuni pentru celelalte confesiuni, de acţiuni comune pe plan social şi cultural. A patra recomandare şi ultima făcută în prima parte a documentului are în vedere atenţia pe care creştinii, în special participanţii la această Adunare, trebuie să o acorde implicării tinerilor, persoanelor de vârsta a treia, minorităţilor etnice şi persoanelor cu dizabilităţi în Biserică.

În partea a doua, Lumina lui Hristos pentru Europa, este tratată problema migranţilor, a persoanelor defavorizate, îndemnând la respectarea drepturilor omului şi la utilizarea Chartei Ecumenice adoptată în 2001, la Strasbourg, ca ghid pentru „pelerinajul ecumenic din Europa“. „Recomandăm ca Bisericile noastre să recunoască faptul că imigranţii creştini nu sunt doar beneficiarii asistenţei religioase, dar şi că ei pot juca un rol activ în viaţa Bisericii şi în societate; este necesar să li se ofere asistenţă pastorală imigranţilor, celor care caută azil şi refugiaţilor; de asemenea, recomandăm promovarea drepturilor minorităţilor etnice în Europa“, se precizează, printre altele, în cea de a cincea recomandare făcută în documentul adoptat la Sibiu.

Lumina lui Hristos pentru întreaga lume

În cea de-a treia parte - Lumina lui Hristos pentru întreaga lume - autorii documentului le recomandă creştinilor europeni să sprijine Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, şi anume lupta contra divizării lumii în „învingători şi învinşi“, propunere menţionată şi în prima schiţă a documentului final, redactat joi. În această parte este indicată, de asemenea, lansarea unui proces consultativ privind responsabilitatea Europei faţă de probleme precum: protejarea mediului, evoluţia corectă a procesului de globalizare, respectarea drepturilor minorităţilor etnice (comunitatea rromă este menţionată în mod special). O altă recomandare este susţinerea unor iniţiative precum anularea datoriilor şi încurajarea comerţului onest.

Cea de-a zecea recomandare este ca „perioada 1 septembrie-4 octombrie să fie dedicată rugăciunilor pentru protejarea Creaţiei şi promovarea unui stil de viaţă în concordanţă cu principiile protejării mediului.“

Mesajului final al AEE3, desfăşurată la Sibiu în perioada 4-9 septembrie 2007 la Sibiu, i-a fost anexat documentul final al tinerilor delegaţi la cea de a treia Adunare Ecumenică Europeană, care a fost adoptat în cadrul întrunirii pe care aceştia au avut-o între 27-30 iulie a.c. la St. Maurice, Elveţia. Documentul a fost dat publicităţii în data de 5 septembrie la Sibiu.

Tinerii ecumenişti, se arată în documentul amintit, susţin reînnoirea procesului de conciliere pentru dreptate, pentru pacea şi integritatea creaţiei. Luând în considerare rezultatele celei de a doua Adunări Ecumenice Europene, care a avut loc la Graz în anul 1997, cât şi discuţiile purtate anul acesta la Sibiu, având ca bază Charta Ecumenică, tinerii creştini fac şi ei câteva recomandări delegaţilor. Structurate pe 9 puncte, recomandările cuprinse în documentul amintit subliniază, printre altele: considerarea unităţii între creştini ca „unitate în diversitate“, acceptarea tradiţiilor diverselor denominaţiuni creştine cu mintea şi inima deschise; implicarea într-un dialog deschis între parteneri egali, care se respectă reciproc; Bisericile şi statele europene să se implice în apărarea drepturilor omului.

▲ „Putem să fim ortodocşi, fără să fim rigizi şi izolaţi“

Ortodocşii trebuie să-şi respecte credinţa proprie, dar să dea dovadă şi de deschidere şi cooperare cu celelalte culte, a declarat, sâmbătă, la Sibiu, pentru Rompres, Înalt Prea Sfinţitul Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Locţiitor de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. „Eu mă bucur când îi aud pe unii ortodocşi spunând că e un pericol să ne lansăm prea mult în ecumenism. Dacă sunt sinceri, şi nu fanatici, au dreptate, fiindcă trebuie, mai întâi, să respectăm credinţa ortodoxă. În acelaşi timp, ei trebuie să ţină cont că nu suntem doar noi în lume. Putem să fim ortodocşi, fără să fim rigizi, fără să fim izolaţi. Trebuie să evităm două extreme: izolarea şi autosuficienţa, pe de o parte, şi dizolvarea sau pierderea identităţii, pe de altă parte“, a precizat ierarhul. Mai mult, Înalt Prea Sfinţia Sa a apreciat că ecumenismul este o şansă de a mărturisi credinţa, în timp ce, „fără iubire nu putem mărturisi adevărul Ortodoxiei“.