Studenţii români, nemulţumiţi de taxele universitare

Aproape 70% dintre studenţii români au venituri sub 500 de lei pe lună, 65% se întreţin numai din veniturile părinţilor, iar aproximativ 25% susţin că au un loc de muncă "full" sau "part time", arată un studiu dat publicităţii ieri de către Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România. Studenţii se declară nemulţumiţi de taxele impuse de universităţi, caracterizându-le drept nejustificate şi prea mari.

Studiul, realizat pe un număr de aproximativ 20.000 de studenţi din 24 de universităţi de stat din România, relevă că doar 7,4% dintre studenţi se întreţin în principal din burse şi doar 12,9% declară că dispun de un venit lunar de peste 700 de lei pe lună.

În 21 dintre cele 24 de universităţi problema principala invocată de către majoritatea studenţilor o reprezintă taxele de studiu. Astfel, aproximativ 71% din studenţi consideră valoarea taxei de studiu ca fiind mare şi foarte mare. "Pe lângă taxa de studiu, universităţile percep o serie de alte taxe, mai mult sau mai puţin justificate, ca de exemplu taxa de înscriere la facultate, taxa de înmatriculare, taxa de eliberare de adeverinţe, taxa de bibliotecă, taxa de eliberare a diplomelor", susţin studenţii. În ceea ce priveşte căminele studenţeşti, 90% dintre studenţi nu sunt informaţi cu privire la modul de cheltuire a regiei de cămin şi 41,8% dintre respondenţi consideră taxele căminelor ca fiind mari sau exagerate.

Reprezentanţii Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) susţin că taxele de studiu trebuie să reflecte costul real al educaţiei, fiind necesară o mai mare transparenţă a costurilor incluse în taxa de studiu. Vicepreşedintele ANOSR Mihai Dragoş a declarat, ieri, într-o conferinţă prilejuită de lansarea studiului privind nevoile sociale ale studenţilor, că sunt necesare investiţii în construcţia de noi cămine pentru a răspunde nevoilor tuturor studenţilor, acordarea subvenţiei individuale de cazare pentru studenţii care nu reuşesc să primească un loc în cămin din cauza insuficienţei locurilor de cazare. De asemenea, acesta mai susţine necesitatea ca tarifele practicate de universităţi pentru studenţi la cămine şi cantine să fie cel mult egale cu diferenţa dintre costurile de funcţionare, cuprinzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu utilităţile, cheltuielile cu materiile prime şi consumabile şi cheltuielile de întreţinere curentă şi subvenţiile de la bugetul de stat.

Cercetarea realizată de către ANOSR mai arată că doar 13,7% dintre respondenţi mănâncă zilnic în cantine şi 26,5% mănâncă o dată pe lună la cantină.

Din cele 24 de universităţi în care s-a realizat sondajul, în doar 3 universităţi peste 40% din studenţi sunt multumiţi de cabinetele medicale şi în doar 6 universităţi procentul celor multumiţi de serviciul de pază depăşeşte 40%.

De asemenea, în peste un sfert dintre universităţi sub 20% dintre studenţii chestionaţi sunt mulţumiţi de bazele sportive.

Dintre toate serviciile sociale, cea mai nesatisfăcătoare situaţie este cea a Centrelor de Consiliere şi Orientare Profesională. Astfel, în 16 universităţi, sub 20% din studenţi au auzit de Centrele de Consiliere, iar în 22 de universităţi sub 20% de studenţi sunt mulţumiţi de Centrele de Consiliere.

Potrivit reprezentanţiilor ANOSR, studiul "Nevoile sociale ale studenţilor - o prioritate ce necesită soluţii" este cel mai mare realizat vreodată în România cu privire la dimensiunea socială a educaţiei.