În ziua următoare praznicului Nașterii Domnului, când Biserica a celebrat Soborul Maicii Domnului, Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, a săvârșit Sfânta Liturghie la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, înconjurat de un ales sobor de slujitori. În cuvântul de învățătură, ierarhul a tâlcuit Sfânta Evanghelie citită și le‑a vorbit celor prezenți despre cum trebuie trăit creștinește Crăciunul.
Suflarea maramureşeană în sărbătoare
Mesajul Patriarhului României la 20 de ani de la reînfiinţarea Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului:
Înalt Preasfinţiei Sale, Înalt Preasfinţitului Părinte Arhiepiscop Justinian, Episcopia Maramureşului şi Sătmarului - Baia Mare Înalt Preasfinţia Voastră, Cu preţuire şi bucurie, Vă adresăm cuvânt la ceas aniversar. Episcopia Ortodoxă a Maramureşului este una venerabilă, după cum ne arată actul patriarhal de la Constantinopol din anul 1391, pentru înfiinţarea Mănăstirii din Peri, în care sunt pomeniţi arhierei locali din Maramureş. Însă, de-a lungul timpului, creştinii ortodocşi de aici au fost prigoniţi neîncetat. Prin urmare, ierarhii şi preoţii români transilvăneni au menţinut pururea vie flacăra credinţei ortodoxe şi a conştiinţei româneşti în vremurile de grea încercare. Pilda vieţii lor şi rugăciunile lor sunt izvor de inspiraţie şi înnoire pentru viaţa Bisericii noastre în timpul prezent. Astfel, reînfiinţarea Episcopiei de Maramureş, în şedinţa Sfântului Sinod din 12 februarie 1990, a fost un act de recunoştinţă şi veneraţie faţă de toţi cei care au luptat şi s-au jertfit pentru ca dreapta credinţă să dăinuie de-a lungul secolelor în aceste ţinuturi româneşti. Alegerea şi apoi înscăunarea Înalt Preasfinţiei Voastre, în data de 11 noiembrie 1990, ca Episcop al Maramureşului, arată că jertfa şi rugăciunile Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş au rodit peste veacuri şi v-au ajutat în cei 20 de ani de păstorire a acestei eparhii, încât Episcopia Maramureşului s-a dezvoltat ca niciodată până acum. Dacă în anul 1990 Eparhia Maramureşului avea patru mănăstiri şi cinci protopopiate care însumau 333 de parohii şi 121 de filii, astăzi, această eparhie are 27 de mănăstiri, opt schituri şi opt protopopiate, care cuprind 462 de parohii. De asemenea, au fost înfiinţate un Seminar Teologic şi o Catedră de teologie ortodoxă în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Baia Mare. După ce, la data de 24 martie 1994, Sfântul Sinod a ales pe Preacuviosul Părinte Justin Hodea, stareţul Mănăstirii Rohia, în slujirea de Arhiereu-vicar pentru Episcopia Maramureşului, activitatea Înalt Preasfinţiei Voastre a primit un sprijin deosebit, mai ales pentru că Preasfinţia Sa s-a arătat a fi un vrednic ucenic şi un harnic colaborator al Înalt Preasfinţiei Voastre. Deşi aţi început lucrarea de arhipăstorire a Maramureşului în condiţii grele, fără reşedinţă episcopală şi fără o catedrală adecvată, cu ajutorul lui Dumnezeu, aţi reuşit, prin multă luptă şi muncă, prin înţelepciune şi jertfelnicie, să aveţi acum o reşedinţă frumoasă şi o catedrală impunătoare, în fază finală de construcţie, în care se slujeşte deja în spaţiul liturgic situat la nivelul întâi al acesteia, sfinţit de vrednicul de pomenire Patriarhul Teoctist al României, împreună cu Patriarhul Petru al IV-lea al Alexandriei, în anul 2003. Bogata activitate pastorală, culturală şi social-filantropică, pe care aţi desfăşurat-o până în prezent, constituie o dovadă a binecuvântării divine şi a jertfelniciei Înalt Preasfinţiei Voastre. Cu timp şi fără timp, de-a lungul a două decenii, aţi păstorit această eparhie cu zel de Apostol, curaj de Voievod şi înţelepciune de Duhovnic, luminând, ca o torţă vie, clerul şi poporul, prin cuvânt şi faptă, călăuzindu-i pe calea mântuirii, a iubirii de Biserică, de Patrie şi Neam. Pentru această activitate pilduitoare, la propunerea noastră, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române v-a acordat, în iunie 2009, rangul de Arhiepiscop onorific, iar ceremonia solemnă de ridicare în rang a fost săvârşită de noi, la data de 13 decembrie 2009, în noua Catedrală din Baia Mare, în prezenţa multor ierarhi, preoţi şi credincioşi. Am trăit atunci clipe de mare bucurie şi solemnitate, întrucât se împlinea un act de preţuire şi recunoştinţă pentru Arhipăstorul clerului şi poporului din Maramureş şi Sătmar, un vrednic ierarh al Ortodoxiei româneşti. Astăzi, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la întronizarea Înalt Preasfinţiei Voastre, cu multă stimă şi bucurie, vă felicităm şi vă dorim ani mulţi cu sănătate şi mult ajutor de la Dumnezeu în lucrarea pe care o desfăşuraţi cu dragoste de Biserică şi de popor. Întru mulţi şi fericiţi ani, Înalt Preasfinţia Voastră! Cu frăţească dragoste în Hristos şi aleasă preţuire, † Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române