Taina Botezului la Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti

Editura "Agnos" din Sibiu a scos recent de sub tipar lucrarea "Botezul în tradiţia patristică", elaborată de arhid. prof. univ. dr. Constantin Voicu. Cartea este o strălucită sinteză a teologiei patristice referitoare la Taina intrării în Biserică şi va folosi teologilor ca instrument de lucru, fiind în acelaşi timp şi o plăcută lectură duhovnicească.

După cum însuşi autorul explică în introducere, cartea are ca fundament patru articole redactate de-a lungul remarcabilei activităţi academice a arhid. prof. univ. dr. Constantin Voicu: "Botezul de la Hristos în lumina Sfinţilor Părinţi", "Botezul prin întreita cufundare în numele Sfintei Treimi, în lumina Sfinţilor Părinţi", "Taina Sfântului Botez în lumina harului, după Sfinţii Părinţi" şi "Cine poate boteza". Apărute şi în lucrarea "Studii de Teologie Patristică", cele patru studii menţionate au fost aprofundate şi extinse în lucrarea prezentată acum, printr-o largă abordare a ideilor patristice referitoare la Taina Botezului, dar şi a ritualurilor de la Botez, interpretate de Sfinţii Părinţi.

Lucrarea "Botezul în tradiţia patristică" a apărut şi ca urmare a preocupărilor academice din instituţiile de învăţământ teologic, în urma declarării anului 2011 ca "Anul omagial al Sfântului Botez şi al Sfintei Cununii în Patriarhia Română". Suita de studii, articole, cărţi şi volume apărute în 2011 abordând tema Botezului este îmbogăţită prin lucrarea părintelui Voicu, prin care "sfinţii scriitori ai Bisericii vorbesc despre Taina prin care omul dobândeşte deplina libertate în faţa păcatului", aşa cum spune Înalt Preasfinţitul Nicolae, Mitropolitul Banatului în cuvânt înainte.

Teologia Botezului

Lucrarea se bazează pe scrierile Sfinţilor Părinţi despre Botez, insistând asupra ideilor teologice pe care marii scriitori ai Bisericii le-au abordat în scrierile lor. Aspectele referitoare la ritual şi evoluţia acestuia sunt abordate pe scurt, accentul căzând pe semnificaţia mistico-teologică a acestuia.

Lucrarea este structurată pe şase capitole, la care se adaugă concluziile. Primul capitol, "Botezul în Biserica primară", conţine specificaţii terminologice, explicaţii referitoare la botezul lui Ioan, instituirea Tainei Botezului, evoluţia Botezului în primele comunităţi, elementele constitutive ale ritualului şi alte probleme doctrinare. Principalele scrieri despre Botez ale Părinţilor Apostolici sunt amintite şi explorate în al doilea capitol al lucrării, numit "Botezul în epoca Părinţilor Apostolici". Ritualul şi explicaţiile din Didahia, învăţăturile despre Botez din scrierile lui Clement Romanul sau Ignatie de Antiohia sunt câteva dintre expunerile din acest capitol. Expunerile continuă în următorul capitol, "Apologeţii creştini despre Botez", amintind aici scriitori precum Iustin Martirul şi Filosoful, Meliton de Sardes, Tertulian sau Ipolit al Romei. Ideile doctrinare din Şcoala de la Alexandria, în speţă a marilor Clement Alexandrinul şi Origen, sunt expuse în capitolul al IV-lea, intitulat "Doctrina creştină despre Botez în Alexandria". Un amplu capitol tratează "Botezul în secolele IV-V", în lucrările marilor Sfinţi Părinţi, precum Sfântul Chiril din Ierusalim, Sfântul Grigorie de Nyssa, Sfântul Vasile cel Mare, sau Sfântul Ioan Gură de Aur, dar şi ale celor de după, precum Sfântul Ambrozie al Milanului sau Sfântul Marcu Ascetul. Ultimul capitol se ocupă de teologia baptismală a bizantinilor Maxim Mărturisitorul, Sfântul Ioan Damaschin, Sfântul Simeon Noul Teolog, Sfântul Nicolae Cabasila şi Sfântul Simeon al Tesalonicului.