Comunitatea din Satu‑Nou (Belceşti), județul Iași, atât de frumos unită în jurul părintelui paroh Andrei Florariu şi al preotului slujitor Vasile Florariu, va participa sâmbătă, 9 noiembrie, la sfinţirea ca
Tăriceanu: România are nevoie de încă o centrală nucleară
▲ „Continuarea programului nuclear, nu numai prin construirea celor două reactoare de la Cernavodă în completarea celor existente, ci şi prin demararea proiectelor pentru construirea unei alte centrale nucleare, mi se pare că ar fi un proiect extrem de necesar pentru România“, a spus prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu ▲ Premierul a subliniat că independenţa energetică a României trebuie înţeleasă ca „lipsa dependenţei de o singură sursă de energie şi nu în sens de izolare“ ▲
Reducerea dependenţei României de o singură sursă de aprovizionare cu energie poate fi asigurată nu numai prin construirea ultimelor două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, ci şi prin începerea proiectului de construcţie a unei noi centrale, a declarat premierul Tăriceanu. Primul ministru a arătat, în conferinţa de presă susţinută împreună cu preşedintele Traian Băsescu la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, că independenţa energetică a României trebuie înţeleasă ca „lipsa dependenţei de o singură sursă de energie“ şi nu în sens autarhic (de izolare - n.r.). „Unul dintre cele mai importante proiecte pentru România este Nabucco, dar cred că trebuie să continuăm o politică energetică care să ne dea această siguranţă în viitor. Şi în acest sens, continuarea programului nuclear, nu numai prin construirea celor două reactoare de la Cernavodă în completarea celor existente, ci şi prin demararea proiectelor pentru construirea unei alte centrale nucleare, mi se pare că ar fi un proiect extrem de necesar pentru România“, a spus Tăriceanu. Ministrul Economiei a fost însărcinat să caute un amplasament pentru viitoarea centrală Premierul a anunţat, în luna octombrie, la Cernavodă, că ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, trebuie să se gândească la un amplasament unde ar putea fi construită o nouă centrală nuclearelectrică, întrucât România trebuie să continue să îşi dezvolte capacităţile de producţie a energiei electrice. „Au fost făcute mai multe studii privind potenţialele locaţii unde putem construi o nouă centrală nuclearelectrică. Îl rog pe ministrul Economiei şi Finanţelor să se gândească, începând de astăzi, asupra unui amplasament“, a spus atunci Tăriceanu, cu ocazia inaugurării Unităţii 2 a centralei de la Cernavodă. Premierul a arătat că la centrala nuclearelectrică de la Cernavodă nu se mai pot da în folosinţă decât reactorele 3 şi 4, pentru că reactorul 5 este imposibil de realizat „din punct de vedere tehnic“. Statul român intenţionează să construiască alte două reactore nucleare, investiţie estimată la 2,3 miliarde de euro. Reactoarele 3 şi 4 vor fi puse în funcţiune în 2014 şi 2015 Nuclearelectrica, operatorul centralei, a ajuns recent la un acord cu un grup de şase investitori - Enel (Italia), Electrabel (Belgia), Iberdrola (Spania), CEZ (Cehia), ArcelorMittal România şi RWE (Germania) - cu privire la participarea acestora la construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Acordul vizează formarea unei societăţi mixte între Nuclearelectrica şi cei şase investitori, viitoarea companie de proiect urmând să construiască, să pună în funcţiune şi să exploateze cele două reactoare. Unităţile, fiecare cu o putere de 750 MW, urmează să fie puse în funcţiune în 2014 şi 2015. Potrivit Euro Online, Nuclearelectrica va păstra o participaţie de cel puţin 20% la consorţiul care urmează să construiască cele două reactoare, cu o capacitate de circa 700 de megawaţi fiecare, până în 2015. Centrala de la Cernavodă a fost proiectată pentru cinci reactoare cu tehnologie canadiană, de tip CANDU, cu puteri instalate de circa 700 MW fiecare. Securitatea energetică a statelor membre UE a reprezentat unul dintre subiectele discutate, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles.