Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Târnosirea bisericii din Parohia Sasca Română

Târnosirea bisericii din Parohia Sasca Română

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Casian Rușeţ - 25 Octombrie 2010

În Duminica a XXIII-a după Rusalii, Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, a târnosit biserica din Parohia Sasca Română, Protopopiatul Oraviţei.

Într-o atmosferă de sărbătoare, mult-aşteptată de credincioşi, chiriarhul Eparhiei Caransebeşului, Preasfinţitul Episcop Lucian, a vizitat Parohia Sasca Română din Protopopiatul Oraviţa.

Parohia, formată din 164 de familii şi 288 de credincioşi, este situată în extremitatea sud-vestică a eparhiei, în apropiere de Cheile Nerei, şi reprezintă o comunitate frumoasă de credincioşi, ataşaţi de Biserica lui Hristos.

Biserică veche de secole

Deşi biserica a fost construită în anul 1771, din piatră şi cărămidă, în locul unei biserici mai vechi din lemn, lăcaşul de cult nu a fost niciodată târnosit. Din anul 2006, când a fost instalat noul preot în fruntea acestei comunităţi, după o perioadă îndelungată în care credincioşii nu au avut păstor, s-au demarat lucrări ample de renovare şi consolidare a bisericii. Cum biserica prezenta pe pereţi doar câteva scene de pictură naivă, ea a fost pictată în întregime, împodobindu-se astfel interiorul lăcaşului cu pictura neobizantină.

Aşteptată cu mult drag de credincioşi, vizita canonică a ierarhului a fost primită cu bucurie aleasă. Simţăminte de mulţumire sufletească au fost exprimate şi de Preasfinţia Sa, întrucât, în cei aproape cinci ani de arhipăstorire la Caransebeş, nu a avut prilejul de a fi în mijlocul comunităţii de credincioşi din Sasca Română.

Slujba de târnosire a bisericii a început la ora 9:00, prin ritualul de înconjurare a lăcaşului de cult şi prin aşezarea Sfintelor Moaşte, spălarea jertfelnicului, ungerea cu Sfântul şi Marele Mir şi sfinţirea picturii celei noi. După oficierea slujbei de târnosire, chiriarhul a săvârşit dumnezeiasca Liturghie arhierească, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în cadrul căreia a hirotesit întru sachelar pe preotul Marian Sarchiz, fostul paroh al comunităţii, care s-a îngrijit de lucrările de restaurare a lăcaşului de cult. Acum Sfinţia Sa este preot paroh în Parohia Padina Matei, din cadrul aceluiaşi protopopiat.

"Păstraţi pe Iisus în cetatea voastră"

În cuvântul de învăţătură, ierarhul a tâlcuit pericopa evanghelică care s-a citit în Duminica a XXIII-a după Rusalii. "În Evanghelia de astăzi, Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca doreşte să evidenţieze faptul că Iisus a fost mărturisit şi de demonii care intraseră în bărbatul cetăţii Gherghesenilor. Tot evanghelistul ne relatează că demonii îl rugau pe Mântuitorul Iisus să nu-l chinuiască, mărturisindu-L ca Fiul Dumnezeului Celui Preaînalt. În bărbatul demonizat, Evanghelia ne spune că erau o legiune de demoni, care-i tulburau existenţa şi care i-au risipit conştiinţa şi cunoştinţa, făcându-l să locuiască izolat, fără de comuniune, în morminte, fiind străjuit şi legat în lanţuri şi obezi pentru a nu se răni pe sine şi pe cei din jur. După ce Mântuitorul a gonit demonii în turma de porci şi aceştia s-au aruncat în mare, evanghelistul relatând că bărbatul posedat era întreg la minte şi şedea la picioarele lui Iisus. Chiar dacă Mântuitorul le-a tămăduit aproapele, concetăţenii lui din Ghergheseni nu au apreciat aceasta şi s-au temut, dar mai ales s-au simţit împuţinaţi de avuţia lor, mistuită prin aruncarea animalelor în prăpastie. Aceştia nu au primit minunea Dumnezeului mărturisit de diavolii care

le-au tulburat liniştea, ci s-au tânguit pentru pierderea animalelor. Nu s-au bucurat că fratele lor a fost izbăvit, ci s-au întristat că bunurile lor s-au nimicit. Mai mult decât atât, aceştia l-au alungat pe Mântuitorul Iisus din cetate, care însă a lăsat ucenic pe bărbatul vindecat, despre care evanghelistul Luca ne mărturiseşte că a propovăduit în toată cetatea câte a făcut Iisus pentru el. Iată că şi noi astăzi am venit cu bucurie părintească şi sfântă pentru a binecuvânta osteneala dumneavoastră. Mai mult, am târnosit şi Sfântul Altar, care până acum nu avut Sfintele Moaşte aşezate în sfântul jertfelnic. Bucuria noastră este îndoită şi de sentimentul recunoştinţei pentru părintele paroh şi pentru frăţiile voastre, care, deşi sunteţi o comunitate mică, aţi înfăptuit lucruri importante, acordând acestei zile o valenţă istorică şi unică. Vă îndemn aşadar să îl păstraţi pe Mântuitorul Iisus în cetatea dumneavoastră, în comunitatea din care faceţi parte, să nu îl alungaţi, asemenea gherghesenilor care nu au înţeles că trebuie să jertfească ceva pentru a primi cu demnitate darul vindecător al Mântuitorului. Frăţiile voastre aţi adus jertfa în casa lui Hristos, iar astăzi aţi primit vindecare sufletească şi pace de la Arhiereul Cel veşnic în inimi şi în case." Părintele paroh Alexandru Mihăiescu a mulţumit chiriarhului, înaintaşului său în parohie şi tuturor celor de faţă pentru jertfă, osteneală şi pentru dragostea implicată în organizarea sărbătorii prilejuite de vizita arhierească.

În încheiere, chiriarhul a acordat acte de cinstire şi diplome de vrednicie ctitorilor şi binefăcătorilor bisericii, părintelui paroh, apoi toţi credincioşii s-au închinat înaintea sfintei mese târnosite.