Comunitatea credincioșilor din Parohia „Sfântul Antonie cel Mare”‑Titan și‑a sărbătorit astăzi, 23 noiembrie, cel de‑al treilea ocrotitor spiritual, Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii, care s
Te Deum la Începutul Anului Bisericesc la Sibiu
La Catedrala mitropolitană din Sibiu, Sfânta Liturghie din prima zi a Noului An Bisericesc a fost oficiată de Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, şi un sobor de preoţi şi diaconi. După Sfânta Liturghie, Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, alături de soborul slujitor, a oficiat un Te Deum pentru începutul anului bisericesc.
IPS Mitropolit Laurenţiu a vorbit credincioşilor despre timpul liturgic şi despre valoarea lui pentru mântuirea oamenilor. "Omul este supus timpului, iar Dumnezeu este mai presus de timp. Totuşi, Dumnezeu a intrat în timp prin întruparea Fiului Său. De atunci, timpul are repere precise. Pentru fiecare dintre noi, timpul este cuprins între naştere şi plecarea în veşnicie, timp în care ne câştigăm mântuirea. De aceea, Biserica a rânduit ca în decursul acestui ciclu al unui an, identic ca mărime cu anul civil, să se suprapună timpul liturgic peste cel laic, dar cu altă structură. Această structură este legată de viaţa noastră duhovnicească. Începe Noul An Bisericesc acum, la 1 septembrie, pentru că, după tradiţia veche, Dumnezeu ar fi început lucrarea de creaţie toamna. Această zi marchează şi începutul propovăduirii Mântuitorului Iisus Hristos", a precizat Mitropolitul Ardealului. Caracterul pascal şi mineal În continuare, Părintele Mitropolit a prezentat organizarea anului bisericesc în jurul sărbătorii pascale şi a subliniat că prima şi ultima sărbătoare din anul bisericesc sunt închinate Maicii Domnului. "Avem în centrul anului bisericesc cele mai importante evenimente pe care le-a realizat Mântuitorul pentru noi, evenimentele Răscumpărării: Patima, Moartea, Învierea şi Înălţarea Sa la Ceruri. De aceea, anul bisericesc este împărţit în trei mari cicluri legate de aceste evenimente. Acestea sunt prefaţate de perioada Triodului, de pocăinţă, smerenie. Apoi, bucuria pascală este încadrată în perioada Penticostarului. Apoi, cea mai lungă perioadă este cea a Octoihului, a celor opt glasuri cântate în săptămânile rânduite. Toate acestea au un caracter pascal, al bucuriei de care ne împărătăşim prin rânduielile bisericeşti. Peste acest caracter pascal se suprapune cel mineal, sau al vieţii sfinţilor prăznuiţi în date fixe". (Ştefan M.)