Te Deum pentru Unirea Principatelor la Catedrală

Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859 a fost sărbătorită ieri în Catedrala patriarhală din Bucureşti, unde Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit slujba Te Deumului şi a ţinut şi un cuvânt de învăţătură. La statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza a avut loc o ceremonie militară şi au fost depuse coroane de flori. Manifestări militare şi religioase dedicate Unirii au avut loc în majoritatea oraşelor din ţară.

Unirea Principatelor Ţara Românească şi Moldova sub sceptrul domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost primul act care a condus la formarea României moderne. Acest eveniment istoric a fost comemorat şi în Catedrala patriarhală din Bucureşti, lăcaşul de pe Dealul Mitropoliei care a fost martor la alegerea domnitorului Moldovei ca domnitor al Ţării Româneşti, de acum 153 de ani. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de slujitori, a săvârşit slujba Te Deumului în semn de mulţumire şi de laudă lui Dumnezeu pentru marea binefacere a Unirii Principatelor. În cuvântul de învăţătură, Patriarhul României a arătat că Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ la acest act istoric, care a fost dorit de mitropolitul Nifon al Ţării Româneşti şi de mitropolitul Sofronie al Moldovei. "Unirea Principatelor a avut loc într-o clădire a Bisericii Ortodoxe Române, iar mitropolitul Nifon al Ţării Româneşti a prezidat şedinţa istorică din Dealul Mitropoliei când, în unanimitate, a fost ales domnitor al celor două Principate Române Alexandru Ioan Cuza. În acest loc, pe cunoscutul Deal al Mitropoliei, reper al istoriei, credinţei şi culturii, loc al binecuvântărilor care aduc bucurie oamenilor, s-au desfăşurat în urmă cu 153 de ani ceasurile unirii binecuvântate şi susţinute de rugăciunea Bisericii, momente pe care noi astăzi le rememorăm cu respect şi recunoştinţă", a spus Preafericirea Sa.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat legi care au vizat şi viaţa bisericească. El a pus premisele obţinerii autocefaliei şi ridicării la rang de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române. A întreprins Legea secularizărilor averilor bisericeşti din 1964, dar a stabilit şi ajutorarea Bisericii Ortodoxe Române de la Stat.

"Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea secularizării averilor bisericeşti, dar a stabilit principiul ajutorării Bisericii de către Stat şi din timpul său avem o contribuţie salarială din partea Statului, ca o compensaţie pentru faptul că multe din averile Bisericii au trecut în proprietatea Statului. Astăzi, puţinul sprijin material pe care Biserica îl are din partea Statului este urmarea faptului că domnitorul a reglementat acest sprijin, pentru că era necesar ca atunci când iei ceva foarte important de la o instituţie trebuie să-i acorzi un sprijin financiar. În acest sens a stabilit prin lege plata unei părţi a salariului preoţilor de la bugetul de stat, a sprijinit învăţământul teologic universitar şi seminarial şi a acordat 8,5 hectare de pământ fiecărei parohii ortodoxe", a arătat Patriarhul României.

La monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Dealul Patriarhiei au fost organizate o ceremonie militară şi una religioasă, după care cei prezenţi au depus coroane de flori. Manifestarea a început cu intonarea Imnului Naţional de către fanfara militară a Regimentului 30 Gardă "Mihai Viteazul" şi a continuat cu săvârşirea slujbei de pomenire a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a mitropoliţilor Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi a tuturor făuritorilor Unirii Principatelor Române.

Unirea Principatelor, sărbătorită în Basarabia

Şi românii de dincolo de Prut au pregătit în aceste zile manifestări dedicate împlinirii a 153 de ani de la Unirea Principatelor Române. La Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie din Chişinău a avut loc Conferinţa ştiinţifică "Unirea Principatelor Române din anul 1859: context istoric şi semnificaţii actuale".

Unirea Principatelor Române Moldova şi Ţara Românească a fost sărbătorită şi la Centrul eparhial pentru copii şi tineret "Sfântul Ioan Valahul" al Episcopiei Giurgiului, unde a fost oficiată slujba de Te Deum. În cadrul slujbei s-au rostit rugăciuni de mulţumire pentru binefacerile primite de la Dumnezeu, pentru pacea lumii, mântuire şi întru toate bună sporire. Evenimentul a reunit elevi ai Seminarului Teologic "Teoctist Patriarhul", de la şcolile nr. 1, nr. 4, nr. 7, nr. 8, dar şi de la Colegiul Naţional "Ion Maiorescu", însoţiţi de învăţătorii şi profesorii de religie. Acestora li s-au adăugat preoţi şi credincioşi din parohiile municipiului, dar şi reprezentanţi ai cercetaşilor - filiala Giurgiu.

Unirea Principatelor Române a fost marcată la Ploieşti prin organizarea unor ceremonii militare, culturale şi artistice. În prezenţa reprezentanţilor autorităţilor locale, ceremonia militară a început la Colegiul Naţional "Alexandru Ioan Cuza", care s-a încheiat cu depunerea de coroane la monumentul din municipiu şi tradiţionala horă a unirii. Manifestări dedicate Unirii Principatelor Române au avut loc şi la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova şi Muzeul "Conacul Bellu" din Urlaţi, unde elevi de la Şcoala "Cănuţă Ionescu" au interpretat un program artistic.

La Tulcea, manifestările dedicate Unirii Principatelor Române au adunat reprezentanţi ai autorităţilor civile şi militare şi numeroşi tulceni în Piaţa Civică. Aici a participat şi Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, care a săvârşit slujba de Te Deum, după intonarea Imnului Naţional. "În cuvântul duhovnicesc, Preasfinţia Sa şi-a exprimat recunoştinţa pentru acest mare dar pe care Dumnezeu l-a făcut românilor şi a reliefat datoria pe care o avem toţi românii de a-i cinsti cum se cuvine pe făuritorii Unirii, dintre care unii au fost slujitori ai Bisericii străbune. De asemenea, despre acest moment deosebit al românilor de pretutindeni a vorbit şi prefectul judeţului Tulcea, Vasile Gudu. Manifestarea s-a încheiat cu prinderea simbolică în hora unirii a tuturor celor prezenţi", a relatat arhid. Iulian Vasile.