Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Teologia, filosofia şi ştiinţele, în dialog

Teologia, filosofia şi ştiinţele, în dialog

Un articol de: Silviu Dascălu - 30 Sep, 2011

Teologi, filosofi şi oameni de ştiinţă s-au întâlnit zilele acestea în cadrul celei de-a patra ediţii a Simpozionului naţional "Dialogul dintre teologie, filosofie şi ştiinţă", organizat de Patriarhia Română, în colaborare cu Universitatea Bucureşti şi Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. Tema de anul acesta este "Realitatea şi semnificaţia spaţiului - abordare teologică, filosofică şi ştiinţifică".

Tema simpozionului este argumentată de prelegeri susţinute de aproximativ 30 de profesori universitari şi cercetători din cele trei mari arii de cunoaştere ale acestui dialog: teologie, filosofie şi ştiinţă de la universităţile din Bucureşti şi Iaşi.

"În deschiderea simpozionului, care a avut loc joi seara, în cadrul unei festivităţi moderate de Adrian Lemeni, conferenţiar în cadrul Facultăţii de Teologie "Justinian Patriarhul" din Bucureşti, au fost exprimate mesaje din partea organizatorilor. Au vorbit pr. prof. dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie din Bucureşti, şi conf. dr. Adrian Lemeni, care au subliniat necesitatea acestui dialog şi ce presupune el şi au trasat coordonatele clare ale acestui demers pentru ca dialogul să fie unul onest. Conf. dr. Adrian Lemeni a subliniat rolul acestui dialog, care nu urmăreşte neapărat uniformitatea perspectivelor oferite de cele trei arii de cunoaştere, ci regăsirea în acelaşi duh de reciprocitate, şi anume de slujire eclesială şi de exigenţă academică. Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, "Spre o cunoaştere integrală - Dialogul dintre teologie, filosofie şi ştiinţă", a fost citit de pr. prof. Gheorghe Holbea, consilier patriarhal - Sectorul Teologic-educaţional.

Diac. asist. dr. Sorin Mihalache de la facultăţile de teologie din Iaşi şi Bucureşti a amintit activităţile celor două centre de dialog din cadrul universităţii din Iaşi şi a celui din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul" din Bucureşti, înfiinţate la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel", a transmis Narcisa Elena Balaban, director editorial în cadrul publicaţiilor "Lumina", prezentă la simpozion.

S-a subliniat faptul că lucrările din acest an ale simpozionului se desfăşoară paralel cu programul "Courses on the Relation Among Science, Religion and Philosophy from an Orthodox Christian Perspective", realizat de Centrul de cercetare interdisciplinară în religie, filosofie şi ştiinţă, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi, în cooperare cu Centrul de dialog şi cercetare în teologie, ştiinţă şi filosofie, Universitatea Bucureşti, prin susţinerea Fundaţiei "John Templeton" din SUA.

Patru zile de dialog

Ieri, 30 septembrie, la prima sesiune de comunicări ştiinţifice au conferenţiat prof. dr. Costea Munteanu, specialist în finanţe internaţionale, profesor la Academia de Studii Economice Bucureşti, făcând o distincţie între ceea ce înseamnă individualismul dominant în societatea de azi, între individualismul libertarian, punând accentul pe individualismul personalist. A schiţat contrastul dintre persoană şi individ, ştiut fiind faptul că, spre deosebire de individ, persoana este nativ direcţionată spre comuniune. Prof. dr. Anton Carpinschi, de la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social Politice din Iaşi, a susţinut prelegerea cu titlul "Public-privat, o geometrie variabilă a spaţio-temporalităţii politice", iar pr. prof. dr. Vasile Răducă de la Facultatea de Teologie din Bucureşti a vorbit despre relaţia dintre spaţiul sacru şi spaţiul social. Această sesiune a fost moderată de pr. prof. dr Nicolae Achimescu de la Facultatea de Teologie Bucureşti.

Au urmat apoi, în cadrul celei de-a doua sesiuni, comunicările profesorului Gelu Bourceanu, de la Facultatea de Chimie din Iaşi, care a vorbit despre "Legile naturii şi condiţiile iniţiale", şi a prof. dr. Ştefan Trăuşan-Matu, de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din Bucureşti, specialist în inteligenţă artificială, care a vorbit despre "Persoană, comunitate şi comuniune în spaţiul real şi virtual". În cadrul aceleiaşi sesiuni, pr. Nicolae Achimescu a susţinut o prelegere intitulată "Biserica într-o societate tot mai pluralistă şi mai individualizată", prezentând situaţia îngrijorătoare a lumii secularizate în care trăim, subliniind printre altele că "idealul acesta al modernităţii şi al postmodernităţii se caracterizează preponderent prin cultivarea unei autonomii complete a raţiunii umane", şi că Europa secularizată se caracterizează preponderent printr-un vid afectiv, uneori şi intelectual, generat de lipsa cumplită de motivaţie.

Europa secularizată nu face altceva decât să se îndepărteze de tradiţie, de conştiinţa comunităţii eclesiale.

Părintele a încheiat într-un mod optimist, specific ortodoxului, care pune întotdeauna binele înainte de rău, subliniind că mai avem speranţa că mai există o perspectivă în ceea ce priveşte Europa noastră creştină, că secularizarea poate fi şi un nou început pentru Europa, care dă o şansă mai mare Bisericii de a se implica mai mult, cu responsabilitate, în slujirea sa pastoral-misionară. Părintele Achimescu a evidenţiat în final faptul că avem şansa să învăţăm prin civilizaţia dialogului, a comunicării între noi, prin civilizaţia convieţuirii, după cum a mai transmis Narcisa Balaban.

După-amiază a avut loc şcoala de vară, la care participă peste 50 de persoane: masteranzi, doctoranzi şi profesori de religie. Simpozionul se încheie mâine, 2 octombrie.