La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Trei ani de la trecerea la cele veşnice a mitropolitului Antonie Plămădeală
Ieri s-au împlinit trei ani de la trecerea la cele veşnice a mitropolitului Antonie Plămădeală, cel care a fost timp de 23 de ani mitropolitul Ardealului, un mare ierarh şi cărturar, iubitor de Biserică şi neam, pildă de răbdare şi înţelepciune.
Mitropolitul Antonie Plămădeală a urmat cursurile Seminarului Teologic din Chişinau, ale Seminarului „Nifon Mitropolitul“ din Bucureşti, ale Facultăţilor de Teologie din Bucureşti şi Cluj şi de doctorat la Institutul Teologic din Bucureşti. Între anii 1968-1970, a urmat cursurile de specializare în teologie şi filosofie la „Heythrop College“ din Oxford, unde a obţinut titlul de doctor în Teologie (1971). În anul 1949, a fost tuns în monahism la Mănăstirea Prislop cu numele de Antonie, anul următor fiind hirotonit ieromonah. Între anii 1954-1956 a fost închis la Jilava pentru activitate anticomunistă. La 27 decembrie 1970 a fost hirotonit episcop-vicar patriarhal cu titlul de „Ploieşteanul“, în 1979, a fost ales episcop al Buzăului, iar, în 1982, arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului. A reprezentat Biserica Ortodoxă Română la numeroase conferinţe, congrese, simpozioane, întâlniri inter-ortodoxe şi ecumenice internaţionale, precum şi la mai multe dintre Adunările Generale ale Consiliului Mondial al Bisericilor şi la lucrările Prezidiului şi Comitetului Central ale Conferinţei Bisericilor Europene, ca delegat al Bisericii noastre. De asemenea, a participat la mai multe sesiuni ale Comisiei Mixte de Dialog între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Catolică. Este autorul a numeroase cărţi, studii şi articole publicate atât în ţară, cât şi în străinătate, fiind membru al Uniunii Scriitorilor din România. A contribuit la restaurarea unor biserici monumente istorice, dintre care, în mod deosebit, menţionăm rectitorirea, în vremuri vitrege, a Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, unde a întemeiat o Academie, centru de cultură şi spiritualitate ortodoxă transilvană. În anul 1992, a fost ales membru de onoare atât al Academiei Române, cât şi al Academiei de Ştiinţe din Chişinău. Pentru îndelungata şi rodnica sa activitate, a primit numeroase distincţii, titluri bisericeşti şi culturale din partea unor prestigioase instituţii, eclesiastice şi laice. Este înmormântat la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.