Trei centre monahale în haină de praznic

În ziua de prăznuire a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, trei aşezăminte monahale de tradiţie din Mitropolia Olteniei şi-au serbat hramul. Au fost oficiate Sfinte Liturghii arhiereşti la Mănăstirea Cămărăşasca, în judeţul Gorj, la Schitul Troianu, în Vâlcea, şi la Mănăstirea Topolniţa, în Mehedinţi.

În Arhiepiscopia Craiovei, Mănăstirea Cămărăşasca, din Protoieria Târgu-Cărbuneşti, judeţul Gorj, şi-a serbat hramul miercuri, 29 august. Cu acest prilej, câteva sute de credincioşi au participat la Sfânta Liturghie oficiată de Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi.

"În jertfa sa, el nu dispreţuieşte lumea, ci doreşte să o facă mai bună"

La finalul slujbei, IPS Irineu a vorbit credincioşilor despre viaţa curată şi plină de har a Sfântului Ioan Botezătorul, cel care "s-a învrednicit să dezlege cureaua încălţămintelor Mântuitorului Hristos". Înalt Preasfinţia Sa a arătat în acest sens că "cel mai mare dintre proorocii Vechiului Testament" a rămas în Biserica noastră ca exemplu de credinţă şi jertfelnicie în slujirea Adevărului. "Învăţătura Sfântului Ioan Botezătorul este cutremurătoare. Cuvântul său nivelează totul. Prin ceea ce spune, el pregăteşte Împărăţia lui Dumnezeu, care nu este din lumea aceasta. De aceea, atunci când vorbeşte, inimile se deschid, oamenii înţeleg, se pocăiesc, se îndreaptă, se spală de păcate, căci gura sa spune "eu vă bozez cu apă, dar Cel Care vine după mine vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc"", a spus IPS Irineu. Tot în acest sens, Mitropolitul Olteniei a arătat şi dimensiunea martirică a vieţii Sfântului Ioan Botezătorul care, înfierând păcatul desfrânării, a primit cununa muceniciei şi Împărăţia cerurilor. "Prin Sfântul Ioan Botezătorul luăm act de o jertfă cu totul aparte, o jertfă a propriei fiinţe, o jertfă personală, o jertfă martirică. Putem spune chiar că el deschide şirul lung al mucenicilor care s-au jertfit pentru Împărăţia cerurilor. În jertfa sa, el nu dispreţuieşte lumea, ci doreşte să o facă mai bună. Vrea să ne arate că dincolo de nedreptăţile acestei existenţe se află fericirea cea veşnică a Împărăţiei lui Dumnezeu", a conchis IPS Mitropolit Irineu.

După cuvântul de învăţătură, IPS Irineu, preoţii şi diaconii slujitori au oficiat parastasul pentru ctitorii, ostenitorii şi binefăcătorii cinstitului aşezământ monahal care s-au mutat la viaţa veşnică. Răspunsurile la strană au fost date de membrii Grupului Psaltic al Catedralei "Sfântul Mare Mucenic Dimitrie" din Craiova. La final, toţi cei prezenţi au luat parte la tradiţionala agapă frăţească.

Hramul Schitului vâlcean Troianu

Schitul Troianu din municipiul Râmnicu Vâlcea a trăit o intensă bucurie duhovnicească, prin cinstirea adusă ocrotitorului său. Evenimentul a fost întregit de prezenţa Înalt Preasfinţitului Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, care a oficiat Sfânta Liturghie arhierească înconjurat de un sobor de peste 20 de preoţi şi diaconi.

Sărbătoarea a început în seara zilei de 28 august cu Privegherea, Vecernia cu Litie şi Utrenia, la care a participat şi chiriarhul locului. A doua zi, programul liturgic a continuat cu Acatistul "Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul" şi cu Sfânta Liturghie. După citirea Sfintei Evanghelii, IPS Gherasim a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a elogiat viaţa, activitatea şi moartea martirică a celui mai mare prooroc, ce face trecerea de la Vechiul la Noul Testament, Sfântul Ioan Botezătorul - Înaintemergătorul Domnului nostru Iisus Hristos. La final, Arhiepiscopul Râmnicului a apreciat activitatea arhimandritului Sava Pleşa, stareţul schitului vâlcean, care, într-o perioadă scurtă de timp, a construit o nouă biserică pentru complexul monahal de la Troianu, astăzi la stadiul de pictură.

Răspunsurile la strană au fost oferite de Corala "Sfântul Antim Ivireanul" a Arhiepiscopiei Râmnicului, condusă de dirijorul Marian Cristinel Stroe.

La acest eveniment au mai fost prezenţi oficialităţi locale, preoţi, monahi şi monahii de la mănăstirile vâlcene şi sute de credincioşi din eparhie, dar şi din ţară.

Aşezământ monahal de secol XVIII

Biserica cu hramul "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul", datând din secolul al XVIII-lea, şi casa stăreţiei au fost refăcute de Hrisant Penetis (Hurezeanul), egumenul Mănăstirii Hurezi, între anii 1840 şi 1842, ca metoc al Mănăstirii Hurezi, pe un teren al acestuia, învecinat cu proprietatea Mănăstirii Bistriţa. Întregul teren din zonă, cu mult mai mare decât cel pe care se află complexul monahal de astăzi, a aparţinut celor două mănăstiri vâlcene. În vara şi toamna anului 1848, cu asentimentul autorităţilor eclesiastice, aici s-a aflat comandamentul militar al armatei de panduri şi voluntari condusă de generalul Gheorghe Magheru.

La secularizarea averilor mănăstireşti, Schitul Troianu a fost trecut în proprietatea statului, devenind metoc al Mănăstirii Hurezi. Ulterior, din martie 1949 a intrat în stăpânirea regimului comunist.

Până în anul 1972, biserica, turnul-clopotniţă, casa stăreţiei şi terenul aferent au aparţinut de IAS Rm. Vâlcea. Casa stăreţiei fusese transformată în depozit, foişorul şi pridvorul dărâmate, iar biserica devenise grajd pentru vite. Între anii 1972 şi 1975, întregul complex de clădiri a fost restaurat. Din 18 octombrie 1973, monumentul istoric a fost transferat în administrarea Muzeului Judeţean Vâlcea, fiind numit la acea vreme "Casa Magheru". După restaurare, aici a fost amenajat Muzeul "General Gheorghe Magheru".

După anul 2002, mănăstirea a fost restaurată cu binecuvântarea Preasfinţitului Gherasim, astăzi Arhiepiscopul Râmnicului, şi purtarea de grijă a părintelui stareţ arhim. Sava Pleşa. Pe 15 iulie 2008, la iniţiativa arhim. Sava Pleşa, IPS Gherasim a pus piatra de temelie a noii biserici cu hramul "Izvorul Tămăduirii". Astăzi, construcţia noii biserici este finalizată, în prezent desfăşurându-se lucrările de pictură în interior şi exterior.

Mănăstirea Topolniţa, în haină de praznic

Şi în Mehedinţi, una dintre cele mai vechi vetre monahale, Mănăstirea Topolniţa, şi-a serbat hramul. La acest vechi aşezământ monahal, ctitorie a Sfântului Nicodim cel Sfinţit de la Tismana, sărbătoarea a început încă de marţi seara, cu săvârşirea slujbei Privegherii de arhim. Pavel Nicolăescu, stareţul mănăstirii, şi slujitorii sfântului aşezământ. Miercuri, 29 august, în ziua praznicului, credincioşii au sosit la mănăstire încă de dimineaţă, pentru a participa la Sfânta Liturghie ce a fost săvârşită la altarul de vară de către Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei. La finalul Sfintei Liturghii a fost citită rugăciunea de binecuvântare a prinoaselor aduse pentru ctitorii şi binefăcătorii sfântului lăcaş de închinare adormiţi întru Domnul.

Mănăstirea Topolniţa este un sfânt aşezământ monahal de călugări cu viaţă de obşte. Se află pe teritoriul comunei Izvoru Bârzii, din judeţul Mehedinţi. După tradiţie, prima biserică a fost zidită aici de Sfântul Nicodim, în secolul al XIV-lea. După secularizare (1863), schitul a fost părăsit şi reînfiinţat în 1930. În anul 1932, Comisia monumentelor istorice a făcut reparaţii parţiale şi s-au reconstruit trei chilii. Mai târziu s-au executat reparaţii şi restaurări, prin grija vrednicului de pomenire mitropolit Nestor Vornicescu al Olteniei. În ultimii ani s-au construit un corp de chilii şi un dig pentru prevenirea inundaţiilor. La data de 21 mai 1993 s-a sfinţit biserica de lemn a mănăstirii, ce poartă hramul ,,Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena". (Arhid. Ioan Liviu Găman, Diac. Ioniţă Apostolache, Cătălin Cernătescu)