În ziua de luni, 25 noiembrie 2024, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a primit, în vizită de prezentare, la Reședința Patriarhală, pe Excelența Sa domnul Lior Ben Dor, Ambasadorul Statului
Tulcea s-ar putea alimenta cu energie din deşeuri
▲ Tulcea ar putea fi prima regiune din România care să beneficieze de avantajele unui sistem modern de gestionare a deşeurilor ▲ Acest lucru s-ar putea realiza după implementarea unui proiect comun, derulat de Primăria municipiului, Consiliul Judeţean şi partenerii din oraşul suedez Linköping ▲ Sistemul vizează înfiinţarea unui incinerator modern de deşeuri, a cărui funcţionare va genera energia necesară pentru încălzirea apei, producerea de electricitate, agent de răcire, precum şi biogaz ▲
Primăria municipiului Tulcea, Consiliul Judeţean şi compania Usitall, al cărei acţionar principal este municipalitatea oraşului suedez, au semnat, miercuri, la Tulcea, un memorandum de colaborare, în vederea implementării acestui sistem. „În opinia noastră, deşeurile nu ar trebui să constituie o problemă, ci o resursă, aplicarea acestei filosofii rezolvând două probleme: cea a energiei şi cea a deşeurilor. Mesajul pe care vrem să îl transmitem aici este că, pentru a atinge un nivel foarte înalt în ceea ce priveşte protecţia mediului, nimeni nu trebuie să sufere“, a declarat preşedintele companiei suedeze Usitall, Stellan Jacobsson. Potrivit reprezentantului companiei, în Suedia există 30 de incineratoare similare celui care ar urma să se construiască la Tulcea, care furnizează celor aproximativ 9 milioane de locuitori vizaţi energie electrică, apă caldă, căldură, agent de răcire şi biogaz. „Suedia este singurul loc din Europa unde se utilizează 100% energia rezultată în urma acestui sistem de gestionare a deşeurilor. Sursele de finanţare pentru un asemenea proiect ar putea fi fondurile structurale, dar şi compania noastră este interesată să cofinanţeze acest proiect, în parteneriat cu autorităţile locale. Din câte cunosc eu, nu există în România un incinerator care să ofere posibilitatea de a recupera energia din deşeuri, astfel că Tulcea poate fi primul oraş în care se va realiza o asemenea investiţie“, a spus Stellan Jacobsson. Energia rezultată din deşeuri este cea mai ieftină pentru populaţie Reprezentanţii companiei suedeze spun că energia de care va beneficia populaţia prin acest sistem va fi cea mai ieftină. De asemenea, toate tipurile de deşeuri, inclusiv cele provenite din construcţii, anvelopele, textilele, uleiurile hidraulice, pentru care în momentul de faţă firmele care deţin incineratoare în România percep taxe, vor putea fi refolosite prin intermediul viitoarei investiţii. Primarul municipiului Tulcea, Constantin Hogea, a menţionat că investiţia nu se va putea realiza în mai puţin de cinci ani şi că mai sunt şi alte oraşe din ţară care s-au arătat interesate de acest gen de investiţii. „Avantajele noastre au constat în faptul că aici există posibilitatea de a se folosi Dunărea ca mijloc de transport pentru deşeuri, dar şi faptul că avem un sistem centralizat de furnizare a agentului termic“, a precizat Constantin Hogea. La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean, Victor Tarhon, a subliniat importanţa acestei investiţii în judeţ, care va fi corelată cu proiectul privind gestionarea deşeurilor din Delta Dunării. „Ambele proiecte sunt necesare, iar acest proiect este o verigă ce ne lipsea până acum, deoarece răspunde unei necunoscute: ce se întâmplă cu deşeurile colectate din Delta Dunării? Suntem deosebit de interesaţi să devenim parteneri şi aş extinde zona de interes către toate localităţile din judeţ, deoarece consider că ideal ar fi să avem un operator regional pe această problematică“, a declarat preşedintele CJ Tulcea. Investiţia a fost apreciată şi de directorul Institutului Naţional de Cercetare Delta Dunării, Romulus Ştiucă, care a menţionat că soluţia suedeză se pliază pe master-planul de dezvoltare a localităţilor din Delta Dunării întocmit de specialişti în urmă cu aproape doi ani. În plus, conform preşedintelui companiei Usitall, noxele eliminate de incineratoarele realizate în Suedia au scăzut în perioada 1985-2006 cu până la 99%, în condiţiile în care activitatea acestora s-a dublat în aceeaşi perioadă.