Uca Marinescu: arta de a călători

Ieri, în Aula Magna a Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi, cunoscuta exploratoare Uca Marinescu a susţinut o conferinţă intitulată "Dar al capăt lumii nu-i…", în fapt o fascinantă prelegere despre călătoria în jurul lumii pe care a întreprins-o anul trecut. La eveniment au participat zeci de studenţi ai universităţii ieşene, precum şi cadre didactice sau simpli pasionaţi de natură şi călătorii.

Timp de trei ore şi jumătate în Aula Magna a universităţii ieşene nu s-a auzit decât glasul cald al Ucăi Marinescu, cu inflexiuni care purtau publicul auditor de la un capăt la celălalt al Pământului, prin ţinuturi descoperite până atunci doar în cărţile de geografie. Cunoscuta exploratoare, astăzi în vârstă de 70 de ani, a uluit prin extraordinara capacitate de a cuprinde în cuvinte simple, la îndemână, întreaga poveste a călătoriei în jurul lumii pe care a întreprins-o în 2010. "Am încercat, în expediţiile mele, să ajung în zone geografice extreme, în zone de civilizaţii vechi, civilizaţii care au dispărut, civilizaţii care încă mai există, ca nişte enclave, în zone în care populaţiile vechi s-au adaptat civilizaţiei actuale. Am încercat să învăţ din filosofia lor de viaţă", a explicat, în deschiderea prezentării sale, doamna Marinescu.

Este mânată în aceste călătorii, în care explorează ţinuturi noi, necunoscute, de felul său de a exista, "de a simţi energia Pământului", după cum ea însăşi mărturiseşte.

Expediţia din 2010, în care a făcut înconjurul lumii, a cuprins 24 de zone şi ţări, cu extreme geografice, şi a început din Arhipelagul Galapagos, unde a admirat broaştele ţestoase uriaşe, precum şi iguanele cu solzi, păsările cu ciocul şi cu picioarele albastre, elemente de faună unice în lume. De aici a trecut în Venezuela, spre Orinoco, unde a vizitat şi cunoscut triburile de indieni băştinaşi. A ajuns apoi în ţinutul Roraima, un platou de munte situat între Orinoco şi Amazon, cu o faună şi o floră ce amintesc de o lume a începuturilor. De aici a traversat din nou Venezuela şi Ecuadorul, îndreptându-se spre celebrul Canal Panama, cel care leagă Oceanele Atlantic şi Pacific. De aici a trecut în Peninsula Yucatan, vizitând vestitele vestigii incaşe, aztece, toltece, olmece. Au urmat Mexic, apoi Marele Canion, în SUA, un fenomen geologic unic în lume, creat de râul Colorado şi teritoriile nord-vestice ale Canadei, respectiv zona a două lacuri (Marele lac Slav şi Lacul Ursului).

Din Canada a zburat spre Japonia, fiind interesată de ţinuturile nordice, unde încă mai există străvechea populaţie ainu. Din Japonia a trecut în zona de sud-vest a Chinei, căutând celebra ShangriLa, unde trăiesc în mod tradiţional 27 de etnii, descoperind chiar, în una din zonele vizitate, o formă de matriarhat. Tot aici a descoperit şi cea mai veche scriere din lume, scrierea Dongba, o scriere pictografică.

După China a urmat Cambodgia, pentru a vedea ceea ce a rămas în urma Imperiului Khmer, cu o cultură unică în istorie. Au urmat la rând India, Kazahstanul, pentru a vedea ce s-a întâmplat cu un vechi ocean, azi un deşert imens, ale cărui rămăşiţe sunt astăzi Marea Neagră, Marea Caspică, Lacul Aral. "Kazahstanul este locuit de petrol şi de cămile", povesteşte Uca Marinescu.

Traseul a continuat prin Armenia, unde exploratoarea a fost cucerită de credinţa atât de profundă a locuitorilor, de cultura, de muzica lor, prin Georgia, fascinantă pentru mănăstirile construite în piatră, cele care duc în spate atâta istorie. "Piatra are viaţă şi piatra păstrează viaţa. Credinţa georgienilor este înscrisă în piatră", consideră Uca Marinescu.

"Am învăţat ce-nseamnă respectul faţă de viaţă şi faţă de natură"

De aici, traseul a continuat prin Iran, unde a zăbovit o lună întreagă, bucurându-se de ospitalitatea iranienilor, de cultura şi civilizaţia lor, de tot ce putea fi vizitat, întâlnindu-i şi descoperindu-i cu încântare pe vechii şi actualii persani, observând în amănunt condiţiile de viaţă din deşertul iranian. "Acolo am văzut valoarea apei. Este singurul popor care venerează apa, pentru că este puţină. De sute de ani oamenii lor de ştiinţă au elaborat o tehnică de păstrare a apei în adâncuri, unde o protejează, o purifică, o ventilează, ca să fie rece şi o aduc spre suprafaţă", a povestit exploratoarea.

Din Iran, trecând prin Africa, respectiv Kenya, a ajuns în punctul terminus al călătoriei, Madagascar, expediţia încheindu-se, astfel, rotund: a plecat de pe o insulă pentru a ajunge pe altă insulă.

S-a întors din această expediţie încărcată spiritual, cu convingerile şi stilul de viaţă zdruncinate şi reaşezate şi cu amintiri imortalizate în 6.500 de fotografii, o mică parte dintre ele prezentate ieri şi la Iaşi, în expoziţia organizată în Sala Paşilor Pierduţi a Universităţii "Al. I. Cuza". "Am învăţat, în această călătorie, modestia. Am aflat ce este fericirea. Am aflat, de la mongoli sau papuaşi, ce înseamnă libertatea. Acum pot să privesc cu detaşare tot ce este în jurul meu, să analizez şi să înţeleg. Am învăţat ce înseamnă respectul faţă de viaţă şi faţă de natură. De fapt, asta îţi face viaţa bogată - să înveţi de la fiecare ceva care să-ţi fie folositor", a declarat, la final, Uca Marinescu.

Cine este Uca Marinescu?

La aproape 71 de ani, Uca Marinescu este reprezentarea fidelă a performanţei într-o lume a exploratorilor dominată de bărbaţi. Absolventă a Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport, în planul performanţelor sportive a adunat titlul de campioană naţională de juniori la pentatlon modern (1960), campioană naţională la aruncarea discului (1961) şi dublă campioană mondială la schi, prin atingerea Polului Nord şi a Polului Sud pe schiuri (2001).

În plan profesional, a fost antrenor al lotului naţional de atletism juniori (1961-1982), profesor de educaţie fizică şi sport (1982-1997) şi expert în cadrul Departamentului Educaţie Olimpică al Comitetului Olimpic Român.

Începând din 1990 a participat la numeroase expediţii. În palmaresul său intră performanţe uluitoare: este prima româncă ce a ajuns în Antarctica, prima femeie din lume care a ajuns într-un singur an la cei doi poli geografici ai Pământului, prima femeie din lume care a atins toţi cei patru poli (geografici şi magnetici) ai Pământului, este primul român, cea de-a treia femeie din lume şi prima ca vârstă, care a ajuns la Polul Nord şi Polul Sud pe schiuri. De asemenea, a escaladat în premieră românească, în masivul Altai - Tavang Bogd, vârfuri de peste 4.000 de metri, acoperiţi de gheţari veşnici.