Cel mai mare praznic al creștinătății, Învierea Domnului, a fost sărbătorit cu multă bucurie duhovnicească în toată lumea ortodoxă duminică, 5 mai 2024. Utreniei pascale i‑a urmat Sfânta Liturghie, care a
05 Mai, 2024
Un document care apără libertatea religioasă
Consiliul UE pentru Afaceri Externe a adoptat, în cadrul reuniunii de luni, 24 iunie 2013, în Luxemburg, un set de Linii directoare pentru promovarea şi protejarea libertăţii religioase şi de credinţă. Documentul reprezintă rezultatul unui amplu proces de consultare cu actorii sociali interesaţi şi se doreşte a fi un instrument important în procesul de implementare a politicilor externe ale Uniunii.
În deschiderea documentului, reprezentanţii statelor membre îşi exprimă îngrijorarea faţă de încălcarea gravă şi în diverse moduri a libertăţii religioase, atât de către instituţii de stat, cât şi de organizaţii neguvernamentale, în multe părţi ale lumii, inclusiv în Europa. Semnatarii atrag atenţia asupra faptului că, de foarte multe ori, încălcarea dreptului la libertate religioasă are efecte dintre cele mai sumbre, precum exacerbarea fenomenului de intoleranţă, şi reprezintă adesea un indicator timpuriu de potenţiale conflicte şi violenţe ample.
Textul subliniază, de asemenea, atitudinea imparţială a UE, care nu se aliniază vreunei credinţe religioase ori nereligioase, dar reafirmă intenţia Uniunii de a promova, în cadrul politicilor sale externe, libertatea religioasă ca un drept fundamental al oricărei persoane.
În privinţa conţinutului precis al conceptului de libertate religioasă, UE se aliniază legislaţiei internaţionale deja în vigoare, afirmând existenţa a două componente: pe de o parte, libertatea de a adera sau nu la o credinţă religioasă ori nereligioasă, precum şi posibilitatea de schimbare a acesteia cu o alta, iar pe de altă parte, libertatea manifestării acesteia, atât individual, cât şi în cadrul comunităţii de credinţă. În plus, aplicarea acestor exigenţe nu trebuie rezervată aderenţilor tradiţiilor religioase ori filosofice sprijinite de structuri instituţionale.
Totuşi, documentul adoptat menţionează şi existenţa unor cazuri în care libertatea de manifestare a credinţei - religioase ori nu - poate fi supusă unor limitări, dar numai atunci când această măsură se impune pentru apărarea siguranţei, ordinii, sănătăţii şi moralei publice, cu precizarea însă că aceasta din urmă nu trebuie înţeleasă exclusiv în sensul conferit de una dintre tradiţiile religioase ori filosofice prezente într-o societate.
În fine, textul atrage atenţia asupra faptului că dreptul la libertate religioasă nu poate fi invocat pentru a justifica fapte ce ar încălca alte drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la nediscriminare, mai ales în cazul femeilor sau copiilor, al minorităţilor religioase ori al celor sexuale. În acest sens, prevederile documentului trebuie înţelese şi în legătură cu un alt document adoptat de către miniştrii de externe ai UE în cadrul aceleiaşi şedinţe - Liniile directoare pentru promovarea şi protejarea tuturor drepturilor umane ale lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, transsexualilor şi intersexualilor.
Constituind un important pas înainte în instituţionalizarea recunoaşterii rolului deosebit al libertăţii de credinţă şi religie în viaţa socială a fiinţei umane, Liniile directoare pentru promovarea şi protejarea libertăţii religioase şi de credinţă vor trebui să fie şi implementate, proces complex, care presupune monitorizarea încălcărilor libertăţii religioase în lume, precum şi promovarea de bune practici în domeniu. (George Vâlcu, secretar Reprezentanţa Patriarhiei Române la Bruxelles)
