Un nou număr al revistei „Mitropolia Olteniei“

Săptămâna aceasta a văzut lumina tiparului numărul 1 - 4/2011 din revista "Mitropolia Olteniei". Publicaţia reuneşte mai multe studii, articole, traduceri şi recenzii de interes pentru iubitorii de teologie.

Prezentă de peste şase decenii în mediul teologic românesc de înaltă ţinută academică, revista "Mitropolia Olteniei" şi-a obişnuit cititorii cu studii, articole, meditaţii şi recenzii de calitate. Săptămâna aceasta a fost scos de sub tipar, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Irineu, primul număr pe anul 2011.

Amplă perspectivă asupra teologiei logocentrice

Încă din primele pagini ale publicaţiei, cititorul are posibilitatea să cerceteze, prin studiul IPS Irineu, principalele coordonate ale întrupării Cuvântului lui Dumnezeu. Subiectul ales, "Logosul înomenit - centrul vieţii şi al istoriei în care omul şi cosmosul îşi au finalitatea", este fundamentat pe o bogată bibliografie patristică şi oferă o amplă perspectivă asupra teologiei logocentrice. În acest sens, IPS Părinte Mitropolit arată că identitatea noastră, ca fiinţe create de Dumnezeu, se regăseşte în Persoana Cuvântului Întrupat: "Taina lui Hristos pătrunde întreaga creaţie şi toate timpurile, pentru că toate au fost făcute pentru ea, readunându-se în Dumnezeu după har. Datorită acestui fapt, Logosul înomenit, în care "sfârşesc" toate, fiind şi om, după asemănarea noastră, asigură pentru totdeauna identitatea fiinţei omeneşti. Din acest punct de vedere, pe de o parte, Cuvântul lui Dumnezeu realizează cea mai strânsă unire dintre firea dumnezeiască şi firea omenească, aducându-i îndumnezeirea, iar pe de altă parte, o statorniceşte în bine, fără să o schimbe din hotarele ei. Această statornicie a firii umane se datorează faptului că ea rămâne ca fiere a lui Dumnezeu-Cuvântul, fără să-şi schimbe ceva din ale Sale. Apoi, privită din unghiul îndumnezeirii, firea omenească are şansa unică să rămână neschimbată pentru faptul că este cuprinsă în Ipostasul Logosului, ceea ce înseamnă că niciodată nu se va altera în rău" (p. 17).

Al doilea studiu este semnat de Preasfinţitul Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului, care vorbeşte despre "Acţiunea românilor din Transilvania şi Banat pentru separarea ierarhică de Biserica Sârbă. Sinodul de la Carloviţ (1846 - 1865). Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, consemnează cele mai importante coordonate ale "Teologiei harului divin înainte de Sfântul Grigorie Palama". În continuare, părintele prof. univ. dr. Ştefan Resceanu, cadru didactic la Facultatea de Teologie din Craiova, tratează, într-o abordare fenomenologică, "Simbolistica labirintului". Din studiul părintelui conf. univ. dr. Picu Ocoleanu, de la Facultatea de Teologie din Craiova, putem afla mai multe despre "Diaconia cuvântului". Deosebit de importante în iconomia revistei mai sunt şi studiile: "Încetarea şi desfacerea căsătoriei între legislaţia de stat şi tradiţia canonică a Bisericii. Problema poligamiei harice" - lect. univ. dr. Iulian Mihai Constantinescu, "Profesorul Nicolae Dobrescu (1874-1914) - reprezentant de seamă al învăţământului teologic universitar românesc" - pr. lect. Ion Rizea, "Lauda în Domnul - îngăduită şi lauda oprită" - pr. dr. Claudiu Porneală, "Perioada 1958 - 1960" - Ana Maria Rădulescu, şi "Despărţirea de maeştri. Creştinismul lui Mircea Eliade în viziunea lui I.P. Culianu" - Adrian Boldişor.

După cum s-au obişnuit, la rubrica "Traduceri", cititorii pot lectura fragmente inedite din literatura patristică. În acest număr, prof. Maria Truşcă, de la Seminarul Teologic din Craiova, ne pune înainte un fragment din "Regulile monahale ale Sfântului Benedict de Nursia" (cap. 49-73).