La Mănăstirea Plumbuita din Bucureşti a avut loc ieri tunderea ca rasofor a fratelui Călin Victor Simionescu. Ierurgia a fost săvârşită de părintele profesor Iustinian Cârstoiu, de la Catedra de Studii Biblice a Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul“ din Bucureşti, naşul candidatului fiind duhovnicul lui, arhim. Visarion Marinescu, stareţul Mănăstirii Plumbuita.
La sfârşitul acestei ceremonii, părintele Justinian Cârstoiu a rostit un scurt cuvânt de încurajare pentru cel care a păşit pe prima treaptă a cinului îngeresc, responsabilizând pe naşul său în grija faţă de cel tuns rasofor, aşa cum spun şi rugăciunile din cadrul slujbei. Rasoforul Vasian, după numele primit în urma tunderii, a intrat în obştea monahală în august 2005. Rânduiala acestei slujbe începe cu închinarea la icoane a candidatului, însoţit de naşul lui, în timp ce la strană se rostesc Psalmii 26 şi 50, urmaţi de câteva tropare. Ritualul continuă cu rostirea a două rugăciuni în care se imploră coborârea harului lui Dumnezeu peste cel care urmează să fie tuns rasofor. Are loc apoi tunderea propriu-zisă, după care candidatul primeşte hainele noi, dulama, rasa, potcapul, camilafca şi metaniile. „Fiecare dintre aceste veşminte are un simbolism aparte. Rasa pe care o poartă toţi membrii cinului monahal reprezintă acoperământul lui Dumnezeu care ocroteşte pe cel care o îmbracă, potcapul închipuie puterea Duhului Sfânt. Camilafca este asemenea voalului pe care îl are şi mireasa, fiindcă monahismul reprezintă şi el o nuntă, nunta sufletului cu Mirele său, Hristos. Metaniile simbolizează sabia Duhului, a rugăciunii care poate tăia şi învinge orice rău“, ne-a explicat arhim. Visarion. (A. PĂunoiu)Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, a fost de sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului în mijlocul credincioșilor Parohiei „Pogorârea Sfântului Duh” din orașul Oravița, județul Caraș-Severin. Cu ocazia celui de-al doilea hram al bisericii, ierarhul a săvârșit Sfânta Liturghie alături de un sobor de preoți și diaconi, răspunsurile liturgice fiind date de Grupul psaltic „Ethos” al Episcopiei Caransebeșului.
În ziua Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina, 25 noiembrie, copiii din clasa a V‑a H de la Școala Gimnazială nr. 79 din București, împreună cu diriginta Maria Burchilă, au efectuat o vizită tematică de
În Duminica a 30‑a după Rusalii, Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, s‑a aflat în mijlocul credincioșilor din Parohia Halânga, Protopopiatul Drobeta, unde a săvârșit Sfânta
Preasfinţitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, a săvârşit duminică, 24 noiembrie, Sfânta Liturghie la Mănăstirea voievodală Comana, județul Giurgiu. În cuvântul de învățătură, ierarhul le‑a
.jpg)
Duminica a 31-a după Rusalii (Vindecarea orbului din Ierihon) Luca 18, 35-43 În vremea aceea, pe când Se apropia Iisus de Ierihon, un orb ședea lângă drum, cerșind. Și, auzind el mulțimea care trecea,
„Zis-a Domnul: Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu și nimeni nu cunoaște cine este Fiul, decât numai Tatăl, și cine este Tatăl, decât numai Fiul și cel căruia voiește Fiul să-i descopere. Atunci,
Fraților, Pavel și Silvan și Timotei, Bisericii tesalonicenilor în Dumnezeu-Tatăl și în Domnul Iisus Hristos: Har vouă și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Iisus Hristos. Mulțumim lui
Sfânta Ecaterina († 305) a trăit pe vremea lui Maximian şi a lui Diocleţian. S-a născut în Alexandria şi era de neam împărătesc. Frumoasă şi deşteaptă, a dobândit cunoştinţe rare şi multă
Tertulian, Apologeticul, XVII, 3-5, în PSB, vol. 3, p. 64„Ceea ce face să-L înțelegem pe Dumnezeu este neputința de a-L înțelege. Astfel, puterea măririi Sale face ca pentru oameni El să fie totodată
Acum mai bine de o sută de ani, la București sosea o delegație a românilor din Transilvania, iar cu această ocazie, la un dineu, Ion I.C. Brătianu a susținut o alocuțiune în cinstea oaspeților care veniseră î
În calendarul bisericesc, astăzi, sărbătorim Vovidenia, adică Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Această zi de prăznuire a Maicii Domnului ne aminteşte de momentul când Sfinţii Ioachim şi Ana au adus-o
Dispariția empatiei și cultivarea morbidă a individualității și a satisfacerii imediate a propriilor plăceri modifică ontologic ființa umană, integrând-o într-o formă actualizată a barbarismului. Astfel,
