Un proiect „după ureche“ scumpeşte casa

▲ Un proiect bine făcut nu este neapărat sinonim cu un proiect ieftin ▲ Deşi pot fi atrăgătoare prin preţul de vânzare mult mai mic, proiectele realizate „după ureche“ îşi dezvăluie lipsurile arhitecturale atunci când sunt puse în aplicare ▲ Acesta este momentul în care 90% dintre cei care construiesc intervin pe şantier şi măresc sau micşorează camere, mută sau schimbă ferestre, uşi sau alte elemente ale construcţiei, deoarece sunt presaţi de costuri la care nu se aşteptau iniţial ▲ „Este ca şi cum aţi găti după o reţetă bună şi verificată în timp, care ia în calcul toate aspectele, în loc să gătiţi «după ureche» sau după reţete incomplete, care vă pun în situaţia să faceţi alte cumpărături mai târziu“, explică arhitectul Octavian Ungureanu ▲

Proiectul reprezintă modalitatea prin care o construcţie şi, mai ales, o investiţie într-o construcţie, au un efect controlat, asigurat atât calitativ cât şi financiar. Un contract ferm cu un constructor se poate încheia numai pe baza unui proiect complet, care poate garanta astfel termenele şi valoarea lucrărilor.

Proiectarea este acea parte a investiţiei fără de care nu se pot preciza viitoarele costuri. Prin soluţiile constructive, detaliile de execuţie, dar, mai ales, ale unei judicioase modelări a spaţiilor, sunt influenţate costurile de realizare şi de exploatare în timp. „Proiectarea nu trebuie privită drept o scumpire inutilă a investiţiei, ci tocmai ca garanţia obţinerii unor costuri şi rezultate optime“, spune Octavian Ungureanu, arhitect al companiei „Trilitica SRL“.

Atenţie la proiectele oferite de firmele de construcţii

O dată ce autorizaţia de construire a fost obţinută, clientul poate opta între a construi în regie proprie sau prin intermediul unei firme de construcţii.

În cazul în care se alege cea de-a doua variantă, pe baza proiectului de execuţie pe care arhitectul l-a întocmit, se poate obţine un preţ ferm din partea firmei, pe întreaga lucrare sau pe categoriile de lucrări.

Multe firme de construcţii oferă gratuit proiectarea. Chiar şi proiectarea oferită contra cost este un pericol pentru dvs. Între proiectant şi executant există, în mod normal, un conflict de interese: prin proiect se definesc principalii factori de calitate şi de preţ ai unei construcţii.

Astfel, realizarea unui proiect chiar de către firma de construcţii presupune, în multe cazuri, detalii mai scumpe (şi nu neapărat mai bune). Dacă proiectarea costă între 2 şi 10% din valoarea investiţiei, ea poate induce diferenţe de costuri de peste 50%. În mod normal, profiturile sunt mai mari pentru un constructor, atunci când valoarea lucrării este mai mare.

De aceea, un constructor nu are interesul realizării unui proiect economic.

Chiar dacă, după etapa de proiectare, veţi alege alt executant, acesta, la rândul său, va face oferta după aceleaşi date.

„Un contract pe baza unui proiect bine făcut cu greu poate depăşi 300-400 de euro pe metru pătrat, la nivelul de finisaje standard, bineînţeles. Locuinţele realizate în regie proprie ies chiar la preţuri de circa 270 de euro/mp. Un mod înţelept de a alege un constructor este realizarea unei selecţii de ofertă, neapărat pe baza proiectului şi a măsurătorilor conţinute de acesta“, spune arhitectul Octavian Ungureanu.

Proiectele realizate „după ureche“ îşi dezvăluie lipsurile în timpul construcţiei

Un proiect bine făcut nu este neapărat sinonim cu un proiect ieftin. În general, proiectele întocmite de profesionişti costă între 10 şi 20 de euro/mp.

„Este ca şi cum aţi găti după o reţetă bună şi verificată în timp, care ia în calcul toate aspectele, în loc să gătiţi «după ureche» sau după reţete incomplete, care vă pun în situaţia să faceţi alte cumpărături mai târziu“, explică Octavian Ungureanu. Astfel, dispar costurile „neaşteptate“, deoarece, un proiect bun conţine lista tuturor materialelor necesare execuţiei, iar constructorul nu mai poate solicita sume în plus faţă de contractul iniţial, deoarece acestea nu pot fi justificate. Proiectele realizate „după ureche“, deşi pot fi atrăgătoare prin preţul mult mai mic, îşi dezvăluie lipsurile arhitecturale atunci când sunt puse în aplicare. Acesta este momentul în care 90% dintre cei care construiesc intervin pe şantier şi măresc sau micşorează camere, mută sau schimbă ferestre, uşi sau alte elemente ale construcţiei, deoarece sunt presaţi de costuri la care nu se aşteptau iniţial. Un proiect corect studiat şi cunoscut de către client elimină acest risc, deoarece nu vor apărea discrepanţe pe şantier între ceea ce se doreşte şi ceea ce se construieşte. „Un proiect bun trebuie perceput de către client drept materializarea dorinţelor sale şi nu ca un model despre cum nu trebuia construit“, subliniază arhitectul bucureştean. Costurile privind modificarea proiectului în timpul lucrărilor presupun o serie întreagă de complicaţii, deoarece totul tinde să coste mai mult, execuţia durează mai mult şi aproape orice detaliu modificat induce probleme într-o etapă ulterioară.

Constructorul nu va fi nevoit „să inventeze“

Proiectul bine făcut conţine toate detaliile necesare constructorului, care nu va fi nevoit să inventeze soluţii la faţa locului şi, mai ales, va şti în orice etapă a construcţiei care este următorul pas. În concluzie, un proiect corect întocmit permite constructorului să prevadă toate fazele de execuţie şi să întocmească un grafic al lucrărilor. Pornind de la acest aspect, clientul beneficiază şi de un alt avantaj, deoarece constructorul poate fi controlat, iar preţurile se pot negocia pentru fiecare articol şi manoperă în parte, deoarece toate sunt specificate în proiect.

Cheltuieli de întreţinere, exploatare şi reparaţii mai mici

„Un proiect bun prevede din start un sistem unitar de izolaţii termice şi hidroizolaţii, raportate la spaţiul în care construiţi şi la profilul locuinţei, aspect care poate genera economii importante cu energia. Economiile de întreţinere legate de costul energiei consumate sunt considerabile. O casă prost izolată termic presupune cheltuieli cu până la 100% mai mari, aspect deloc neglijabil în timp“, subliniază arhitectul Octavian Ungureanu.

Totodată, o casă bine proiectată nu are igrasie, infiltraţii sau finisaje care se distrug în timp, din cauza proastei scurgeri a apelor pluviale. De asemenea, la o casă bine proiectată, tasările terenului sunt cunoscute şi nu induc fisuri în pereţi sau în finisaje, care să necesite reparaţii sau, mai rău, consolidări ulterioare. „Dincolo de aceste aspecte, pe care mulţi clienţi, din dorinţa de a-şi construi repede şi ieftin o casă, le neglijează, trebuie să mai ţinem cont de un amănunt esenţial. Degeaba montăm parasolare, umbrele şi placăm toată casa în marmură sau granit. Degeaba plantăm iederă, care să se caţere pe pereţi, sau amenajăm grădina cu flori şi arbuşti ornamentali. O casă urâtă în proiect rămâne o casă urâtă. Lipsa de proporţii cu greu poate fi compensată de orice alt artificiu. Aspectul plăcut nu stă în finisajele scumpe, ci în echilibrul compoziţiei“, subliniază arhitectul Octavian Ungureanu.

Un proiect bun ne ajută să economisim bani

Deşi costă mai mult decât alte oferte asemănătoare de pe piaţă, un proiect corect întocmit nu numai că garantează calitatea construcţiei, dar poate conduce şi la economii substanţiale de bani. Astfel, un plan arhitectural limpede, uşor de citit, cu legături funcţionale corecte, presupune, în cele mai multe cazuri, mai puţine ziduri, mai puţini stâlpi, mai puţine grinzi, suprafeţe de tencuit mai mici, suprafeţe de vopsit, lăcuit sau raşchetat mai puţine.

Prin urmare, un număr mai mic de grinzi într-o locuinţă înseamnă un consum mai mic de oţel pentru un metru cub de construcţie. Mansardarea etajului, în locul realizării unui nivel complet, presupune, de asemenea, o economie. Diferenţa dintre un spaţiu corect rezolvat şi unul încâlcit, insuficient studiat, poate însemna până la 20% consumuri mai mari la elementele de zidărie şi 30% la tencuieli şi vopsitorii. Totodată, un plan arhitectural corect rezolvat reduce la minim spaţiile de trecere şi maximizează spaţiile locuibile, aspect care, în momentul construirii locuinţei, ne ajută să economisim sume substanţiale de bani.