Ziua de 15 noiembrie marchează, în Biserica noastră, atât începutul Postului Nașterii Domnului, cât și pomenirea Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț. Între lăcașurile care îl au ocrotitor spiritual pe marele stareț isihast se numără și biserica Parohiei „Șerban Vodă” din Protopopiatul Sector 4 Capitală, care și-a sărbătorit hramul de toamnă prin rugăciune. Bogatul program liturgic care a marcat sărbătoarea comunității parohiale a debutat în ajunul zilei de pomenire a sfântului.
Un „roman ţărănesc“, desemnat cartea anului 2011
Revista "România literară" a acordat premiul "Cartea Anului 2011" volumului semnat de scriitoarea Marta Petreu - "Acasă, pe Câmpia Armaghedonului". Despre volumul premiat, criticul şi, totodată, preşedinte al juriului, Nicolae Manolescu, a spus că este "un roman ţărănesc, unde noi avem o tradiţie bine cunoscută", "un roman psihologic, în care lucrurile sunt trăite şi povestite dinăuntru şi nu dinafară".
Premiul "Cartea Anului 2011", acordat de revista "România literară", a fost decernat Martei Petreu, pe numele său adevărat Rodica Marta Vartic, pentru cartea "Acasă, pe Câmpia Armaghedonului", un roman scris pe nerăsuflate, din dorinţa de a conferi personajelor sale nemurirea. "Am scris-o repede, în vreo 42 de zile. Am scris-o pentru că am vrut ca oamenii despre care vorbesc în carte să primească din partea mea cantitatea de nemurire pe care pot eu să le-o dau plasându-i pe cerul literaturii romane", a declarat Marta Petreu, profesoară de filosofie, scriitoare şi editoare.
Nicolae Manolescu, preşedintele juriului, a remarcat un anume tip de originalitate a acestei cărţi apărute în acest an la Editura Polirom din Iaşi. "În fond, "Acasă, pe Câmpia Armaghedonului" este un roman ţărănesc, unde noi avem o tradiţie bine cunoscută. Este o lume rurală, un sat ardelenesc cu toate ale lui, cu istoria, cu societatea, cu morala, cu oamenii, cu cutumele, cu prejudecăţile, cu urile, cu fericirile lui. Noi avem o tradiţie a romanului ţărănesc, numai că avem aici un roman ţărănesc cu totul atipic, în măsura în care nu mai regăsim formula realist-obiectivă aproape obligatorie a acestui roman, începând cu să spunem Rebreanu", a declarat Nicolae Manolescu.
Criticul român a mai apreciat că volumul semnat de Marta Petreu este un roman ţărănesc mult mai apropiat de structura romanului nostru modern de după Camil Petrescu şi Holban, însă "un roman personal, la persoana întâi, un roman psihologic, în care lucrurile sunt trăite şi povestite dinăuntru şi nu dinafară".
Manolescu este de părere că este un roman cu o forţă extraordinară, toată aceasta fiind interioară. "Romanul Martei Petreu este şi autobiografic, şi obiectiv, şi social, şi politic, la urma urmelor suntem într-o epocă pe care o cunoaştem destul de bine unii dintre noi, este şi un roman cu o puternică componentă etică", a mai spus Manolescu.