Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Unirea Principatelor Române sărbătorită la Patriarhie

Unirea Principatelor Române sărbătorită la Patriarhie

Galerie foto (10) Galerie foto (10) Știri
Un articol de: Arhid. Alexandru Briciu - 25 Ianuarie 2019

La împlinirea a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, joi, 24 ianuarie, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a săvârșit slujba de Te Deum în Catedrala Patriarhală, în prezența președintelui României, Klaus Werner Iohannis. În continuare au avut loc depunerea unor coroane de flori la statuia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza și sesiunea de comunicări științifice „Unirea Principatelor Române, bază a Statului Român modern”, găzduită în Aula „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei.

La slujba de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui act fundamental din istoria noastră naţională, la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ, au participat, alături de președintele României, acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, academicieni, reprezen­tanți ai Guvernului României, în frunte cu secretarul de stat pentru culte, Victor Opaschi, Preasfințiții Episcopi-vicari Varlaam Ploieș­teanul și Timotei Prahoveanul, membri ai Permanenței Consiliului Național Bisericesc și ai Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, profesori de teologie, studenți, elevi și credincioși. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, condus de arhid. Mihail Bucă. La sfârșitul slujbei, clopotele Catedralei Patriarhale au fost trase timp de un minut.

În continuare, lângă statuia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul” a interpretat Imnul Națio­nal. În fața statuii a urmat ceremonia depunerii coroanelor de flori din partea Președintelui României; a Senatului României; a Camerei Deputaților; a Primarului General al Municipiului București; a Patriarhiei Române, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel; a Academiei Române; a Aso­ciației Naționale a Veteranilor de Război; a Asociației Diploma­ților Militari în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” și a Ministerului Apărării Naționale.

Evenimentul care a pus baza Statului Român modern

În Aula „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a avut loc apoi sesiunea de comunicări științifice „Unirea Principatelor Române, bază a Statului Român modern”, organizată de Academia Română în colaborare cu Patriarhia Română și moderată de acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române. Cuvântul de deschidere a fost rostit de Klaus Werner Iohannis, președintele României. „24 ianuarie este ziua în care sărbătorim unul dintre momentele istorice cele mai apropiate de sufletele noastre: Unirea Principatelor. Ea a confirmat cursul spre modernitate și unitate națională al Țărilor Române, inițiat în anul revoluționar 1848. Atunci, viitorul Domn al Unirii, Alexandru Ioan Cuza, ca și principalul său sfătuitor, Mihail Kogălniceanu, au fost cei care au dat expresie aspirațiilor românilor din Moldova. Alegerea succesivă a lui Alexandru Ioan Cuza în 5 și în 24 ianuarie 1859, în Moldova și apoi în Țara Românească, a fost o confirmare a faptului că marile idealuri ale Revoluției de la 1848 nu fuseseră uitate și că aveau să se regăsească printre prioritățile noului domnitor. Primii ani după Unirea Principatelor au rămas în istoria și în mentalul nostru colectiv ca o perioadă definitorie pentru occidentalizarea României. Consistența reformelor inițiate de Alexandru Ioan Cuza și relevanța rezultatelor acestora au trasat calea spre modernitate a țării noastre. În istoria României, parcă niciodată nu au fost mai multe, mai urgente şi mai importante lucruri de făcut decât cele înfăptuite după Unirea Principatelor. În domenii precum educaţia, administraţia, apărarea naţională, agricultura şi numeroase altele, cele mai importante procese de modernizare a ţării noastre îşi au rădăcinile în efortul reformator, în energia şi viziunea elitelor acelei perioade”, a spus preșe­dintele României.

În continuare, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit cuvântul intitulat „Unirea Principatelor Române - bază a Statului Român modern”.

Unitate de origine, credință, limbă, nume, cultură și tradiție

În partea a doua a sesiunii au avut loc patru comunicări știin­țifice. Acad. Ioan Aurel Pop a vorbit despre înscrierea românilor în șuvoiul mișcării europene celei mai avansate de afirmare a unității naționale: „Majoritatea românilor au conștientizat esența unirii politice din secolul al 19-lea. Atunci, pe fondul realităților existente, care însemnau unitate de origine, de credință, de limbă, de nume, de cultură, de tradiție, intelectualii școliți în Occident, aflați la curent cu marile transformări din Europa, au susținut, promovat, predicat și au constituit unitatea națională. Momentul 1859 a fost posibil datorită antecedentelor istorice, dar și a inteligenței elitei noastre, care a acționat corect în perioada 1848-1859. În fruntea acestor acțiuni se aflau studenții români de la Paris, din Occident, care studiau în 1848 și în 1859, după 11 ani, erau destul de maturi ca să se gândească la binele națiunii. Actul de la 24 ianuarie s-a făcut cu succes în urma îmbinării judicioase dintre factorii intern și extern, dintre interesele Marilor Puteri și interesele naționale românești. Marile Puteri aveau nevoie de un pion puternic care să susțină interesele lor la Dunărea de Jos, în coasta Turciei, Austriei și Rusiei, iar liderii români voiau un viitor pentru națiunea lor. Acest viitor era de neimaginat fără sincronizarea cu Europa”, a spus președintele Academiei Române.

Victorie repurtată de un mic popor

Acad. Dan Berindei a vorbit despre lecția de unitate pe care ne-o oferă evenimentul istoric al Unirii Principatelor de la 24 ianuarie 1859: „Bătălia pentru Unirea Principatelor a durat ani și a avut suișuri și coborâșuri, dar până la urmă a ajuns la împlinire. Acest 24 ianuarie ne dezvăluie cheile care au făcut ca stăruința să se transforme într-o victorie repurtată de un mic popor, dar hotărât și neșovăitor în fața unor Mari Puteri, unele binevoitoare - dintr-un interes sau altul, altele mai mult decât răuvoitoare. Și iată totuși că înaintașii noștri români de acum mai bine de un veac și jumătate au ajuns în portul mântuirii, au ajuns să trăiască în România. A fost o mare împlinire în momentul când România a fost acceptată de toți românii ca definindu-i în totalitatea lor. N-a fost o simplă zi trecătoare. A fost o zi care își păstrează efectele și merită cinstire repetată. Momentul 24 ianuarie nu trebuie uitat, mai ales ținând seama de consecințele lui, de transformarea radicală a acestei țări și de poziția solidă la care a ajuns”.

„Trăsături comune și unificatoare în vechea artă”

Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, a prezentat o serie de trăsături comune și unificatoare în vechea artă eclezială a românilor: „Istoricul culturii noastre medievale și premoderne este adus, nu o dată, să cerceteze premisele unității naționale într-un spațiu românofon brăzdat de hotare, un spațiu unitar în sfera limbii, a scrisului, a obiceiurilor, a credin­țelor, dar și cu accente regionale deloc de neglijat, în peisajul vizual - hotărâtor într-o cultură - al ctitoriilor religioase datorate voievozilor, mitropoliților, episcopilor și boierilor, mai târziu chiar obștilor țărănești, pe care statalitatea românească, bunul nostru istoric fundamental, le-a presărat de o parte și de alta a Milcovului. În acest peisaj, dincolo de deosebiri stilistice bine conturate, se află înrudiri de forme și de programe, fie ele de arhitectură sau de pictură monumentală, ce țin de un mental românesc comun care trebuie mereu arătat, în fiecare vârstă a civilizației noastre vechi. [...] Cu un sfert de veac îna­inte de excepționalul act al dublei alegeri și al Unirii de la 1859, peisajul arhitectonic eclezial prizat de elitele sociale și intelectuale devenea același de o parte și de alta a Milcovului, sub semnul ­înnoitor al apusului, dar și în numele unei tradiții care era de câteva ori seculară”.

„Dubla Valahie” și „cealaltă Valahie” în izvoare medievale

Acad. Victor Spinei, vicepre­ședinte al Academiei Române, a susținut o comunicare științifică despre sintagmele „dubla Valahie” și „cealaltă Valahie” atestate în izvoarele medievale și renascentiste, dovezi ale conștiinței ro­manității și unității etnice a românilor: „Fără această conști­entizare a unității etnice nu ar fi fost posibilă unirea de bază, nici Marea Unire. Identitatea etnică a celor două voievodate este exprimată, între altele, și de sintagmele «dubla Valahie» și «cealaltă Valahie», atestate în mai multe izvoare istorice medievale, nepuse încă în valoare de istoriografia noastră. [...] De la sfârșitul secolului al 14-lea și până la sfârșitul secolului al 16-lea, acestea au avut circulație în medii culturale din mai multe țări europene, inclusiv în regiunile din stânga Dunării inferioare. Le găsim în izvoare italiene, franceze, germane, poloneze, lituaniene, românești. În perioada modernă, conștienti­zarea unității etnice românești se generalizează atât în interiorul, cât și în afara spațiului carpato-dunărean, pe măsura sporirii rolului interna­țional al Principatelor și a intensificării contactelor interetnice la scară europeană. [...] Pentru entitățile românești din Evul Mediu și din perioada modernă, specifică a fost totodată unitatea spirituală, reflectată în unitatea lingvistică, culturală și de credință, grație căreia ele nu și-au pierdut identitatea și au surmontat turbulențe istorice și încercări de asimilare”.

Lansarea unor volume apărute recent

La final, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a prezentat mai multe apariții recente ale Editurii BASILICA a Patriarhiei Române: „Unirea Principatelor Române”, ediția a 2-a; Ioan Lupaș, „Istoria unirii românilor”; pr. prof. Vasile Oltean, „Pași spre Marea Unire. Mărturii din Șcheii Brașovului”, în 2 volume; „Satul românesc – factor de coeziune și unitate românească. Incursiune literară”.

În încheiere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat mulțumiri pentru participare tinerilor studenți teologi, elevilor și elevelor de la seminariile teologice din Arhiepiscopia Bucu­reștilor. Aceștia au primit, la ieșirea din Palatul Patriarhiei, un exemplar din Noul Testament cu Psalmii – ediția jubiliară a Anului Centenar și volumul „100 de lumini din timpul edificării Catedralei Naționale”, apărut recent la Editura BASILICA a Patriarhiei Române. De asemenea, Preafericirea Sa a adresat mulțumiri celor care au contribuit la organizarea ­aniversării Unirii Principatelor Române la Patriarhia ­Română.

 

Citeşte mai multe despre:   Unirea Principatelor  -   Patriarhul Daniel  -   Te Deum  -   Presedintele Romaniei  -   Catedrala Patriarhala