Universitatea de vară la Izvoru Mureşului

La lucrările Universităţii de Vară, care se desfăşoară în perioada 12-17 august, la Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, iau parte aproximativ 100 de persoane. Printre invitaţi se numără lideri ai organizaţiilor româneşti din jurul frontierelor şi Balcani (Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina, Albania), precum şi din diaspora românească din Italia şi Franţa.

Deschiderea cursurilor Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, va avea loc prin rostirea unui cuvânt de binecuvântare al  Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Ioan al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, urmat de un cuvânt de deschidere al organizatorilor, prezentarea participanţilor, a sponsorilor şi partenerilor ediţiei. Tot azi, invitaţii la manifestare vor avea posibilitatea de a vizita Mănăstirea  „Adormirea Maicii Domnului“.

La Universitatea de Vară participă aproximativ o sută de persoane, lideri ai organizaţiilor româneşti din jurul frontierelor ţării şi din Balcani (Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina, Albania), dar şi din Diaspora românească (Italia şi Franţa). De asemenea, o delegaţie importantă este aşteptată şi din Republica Moldova. Din România, au fost invitaţi să participe la lucrările celei de-a XI-a ediţii a Universităţii de Vară parlamentari şi miniştri.

De asemenea, la manifestări a fost invitat şi preşedintele României, domnul Traian Băsescu, care va participa la dezbaterea  „Drepturile minorităţilor din România vs. drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani; Cine este discriminat?“.

Tot azi, vor avea loc dezbateri pe temele:  „Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv major al românilor. Dar al României?“,  „Integrarea europeană a Republicii Moldova prin reunirea cu România, soluţie românească a stabilizării frontierei UE şi NATO“ şi „Comunităţile româneşti din vecinătate şi din Balcani între deznaţionalizare şi integrare europeană“. Printre alte subiecte care vor fi analizate, pe parcursul săptămânii, de către lectorii invitaţi la seminarii, se vor afla  „Politica partidelor politice faţă de românii de pretutindeni - un eşec sau un succes?“, „Implicaţiile regionalizării asupra românilor din Covasna, Harghita şi Mureş“ şi  „Politica partidelor faţă de românii din zonele multietnice şi pluriconfesionale din România“.

Ediţia din acest an a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului este organizată de Centrul Cultural Topliţa, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni din Bucureşti, Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sântu Gheorghe, cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) şi al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei. Finanţarea este asigurată parţial de DPRRP, parţial din sponsorizările atrase de organizatori.

Participare la hramul Mănăstirii Izvoru Mureşului

Joi, 15 august, participanţii vor avea posibilitatea de a asista la Sfânta Liturghie săvârşită de IPS Arhiepiscop Ioan al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, cu prilejul hramului Mănăstirii  „Adormirea Maicii Domnului“.

Participanţii la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului vor avea prilejul, de asemenea, să viziteze expoziţii de icoane pe sticlă şi de carte, să participe la lansări de carte, la dezbateri libere şi la drumeţii. Din program fac parte momentele folclorice şi  „Seara românească“.

Mănăstirea din Izvoru Mureşului, cu hramul  „Adormirea Maicii Domnului“ a fost ridicată între anii 1996-2000 prin purtarea de grijă a Înaltpreasfinţitului Ioan, ctitorul şi arhitectul întregului aşezământ monahal. Pe 15 august 2000 a avut loc sfinţirea bisericii de către vrednicul de pomenire patriarh Teoctist, înconjurat de un sobor de episcopi şi preoţi.

Biserica este construită în formă de cruce, în spiritul arhitecturii munteneşti a epocii de înflorire, din timpul domniilor lui Matei Basarab şi Constantin  Brâncoveanu. Este pictată în tehnica frescă, în stil neo-bizantin. Catapeteasma bisericii este sculptată din lemn de păr sălbatic. Icoanele de pe catapeteasmă sunt pictate în atelierul mănăstirii. Corpul de chilii al maicilor domină prin mărimea şi forma arcelor în stil brâncovenesc, având şi un Paraclis închinat Sfântului Ioan Botezătorul. Holurile clădirii sunt pictate în tehnica frescă fiind împodobite cu scene legate de istoria laică şi istoria bisericească. Mănăstirea este un aşezământ de maici cu viaţa de obşte, care se străduiesc să împletească armonios rugăciunea şi ascultarea.