Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Veche piesă de inventar liturgic, dovadă a vieţii spirituale intense din capitala Moldovei

Veche piesă de inventar liturgic, dovadă a vieţii spirituale intense din capitala Moldovei

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 04 Noiembrie 2011

Expoziţia "Arta pelerinajului. Obiecte din spaţiul est şi sud-est carpatic în secolele IV-XVI", deschisă până pe 12 noiembrie, la Muzeul Unirii din Iaşi, oferă vizitatorilor posibilitatea de a admira o foarte frumoasă piesă de inventar liturgic, respectiv un capac de cădelniţă din bronz, descoperită în Iaşi şi datând din secolul XV. Decorat cu elemente geometrice realizate în tehnica "à jour", exponatul reprezintă o dovadă incontestabilă a vieţii spirituale extrem de vii din capitala Moldovei. "Efectele de optică, acustică şi odorizare pe care le produceau cădelniţele asupra pelerinilor sosiţi la Ierusalim pot fi surprinse din însemnările pelerinei Egeria, de la sfârşitul secolului al IV-lea: "Iată că se aduc înlăuntrul grotei la Anastasis cădelniţele purtătoare de mir şi toată biserica se umple de miresme". Aşadar, în aceste recipiente erau arse răşini vegetale aduse din Arabia, Orientul Mijlociu, sau nord-estul Africii (Egipt, Somalia). Dintre acestea se remarcă smirna şi tămâia", explică modul de utilizare a acestor obiecte curatorul expoziţiei, muzeograful Ioan Iaţcu.