Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Viaţa parohiilor: Biserica Sfântului Calinic, acoperământ bun în timpuri rele

Viaţa parohiilor: Biserica Sfântului Calinic, acoperământ bun în timpuri rele

Un articol de: Pr. Ioniță Apostolache - 17 Octombrie 2008

▲ După mai multe încercări, în Cartierul Valea Roşie din Craiova, pe terenul donat odinioară de către boierul Postelnicu Fir, s-a „născut“, în 1997, Biserica cu hramurile „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica“ şi „Izvorul Tămăduirii“ ▲ Comunitatea de aici a dezvoltat şi un aşezământ social care va cuprinde cantină socială, grădiniţă pentru copiii defavorizaţi şi cabinete medicale cu control şi asistenţă gratuită ▲ De asemenea, la parohie s-a înfiinţat Grupul „Timpul nostru“, format din tineri care lucrează pentru cazurile sociale din parohie şi pentru catehizarea tinerilor care vin la biserică ▲

La începuturile parohiei, majoritatea oamenilor din cartier frecventau bisericile vecine. Atunci când capela a fost gata, la Sfânta Liturghie părintele nu avea decât 10 drept-credincioşi, după cum ne-a mărturisit: „Am început slujbele cu cei doi băieţi de la strană, Adrian şi Cristi, alături de noi fiind doar zece oameni“.

Cu timpul, comunitatea din Valea Roşie s-a cristalizat şi a devenit o comunitate solidă, iar oamenii au început să vină în număr din ce în ce mai mare. „Întotdeauna am urmărit calitatea slujbelor, a cântării de la strană, ordinea din biserică. Îmi place ca lucrurile să fie făcute după rânduială şi să-i oferim lui Dumnezeu ce avem mai bun“, ne-a spus părintele paroh Marin Albu.

„Coşul de duminică“

Odată cu ridicarea bisericii, comunitatea de la Biserica „Sfântul Calinic“ din Craiova a început dezvoltarea unui aşezământ social. „Atunci când părintele a venit la mine cu proiectul - îşi aminteşte primarul Antonie Solomon -, am crezut că este doar o glumă, dar, cu timpul, prin conlucrarea dintre parohie şi primărie, s-a reuşit aducerea bucuriei unor oameni care au nevoie de ajutor“.

În fiecare duminică sau sărbătoare, la biserica din Valea Roşie, oamenilor săraci li se oferă produse alimentare. Această acţiune a fost dezvoltată pornindu-se de la prinosurile aduse de către credincioşi la Liturghie, pe care părintele le împărţea la cei săraci. Mai târziu, s-a realizat un parteneriat cu o brutărie, încât fiecare credincios pleacă de la biserică cu o pâine binecuvântată. „Ne pare rău să-i ştim pe alţii că suferă de foame, iar noi să nu facem nimic. Am lăsat coşul cu pâine după slujbă, pentru ca toţi cei care vin pentru o pâinică să participe şi la Liturghie. Eu aduc o pâine, altul - alta, şi aşa-i hrănim şi pe toţi cei nevoiaşi“, ne-a spus unul dintre credincioşii vechi ai parohiei, dl. Dumitru.

La sărbătorile mari, comunitatea de aici, prin tinerii ei, îi cercetează pe bolnavi, pe bătrâni şi pe cei din spitale. „Coşul de duminică“ a luat încetul cu încetul forma unei dezvoltate acţiuni de ajutorare a celor săraci. Parohia are acum în proiect un aşezământ social care va cuprinde cantină socială, grădiniţă pentru copiii defavorizaţi şi cabinete medicale cu control şi asistenţă gratuită. Proiectele din cadrul acestui aşezământ se vor desfăşura şi în parteneriat cu Mitropolia Olteniei şi cu Primăria Craiovei.

Tinerii fac voluntariat la parohie

Una dintre preocupările zilnice ale bisericii închinate Sfântului Calinic a fost activitatea cu tinerii. Părintele Cristian Grecu, proaspăt numit în postul de preot II, îndrumă permanent activităţile grupului parohial „Timpul nostru“, o organizaţie de voluntariat fondată la parohie în 2006, care este formată din tineri care lucrează pentru cazurile sociale din parohie şi pentru catehizarea tinerilor ce vin la biserică. Aici au existat mai multe seminarii cu scop misionar educativ pe diverse teme, la care au participat atât tinerii, cât şi familiştii parohiei. Una dintre acţiunile de amploare ale acestui grup a fost colecta de carte românească pentru românii din Basarabia, care s-a desfăşurat între 12 martie şi 15 aprilie 2007. „Aprovizionarea cu cărţi a Basarabiei a fost una dintre activităţile de amploare ale noastre, la care am avut privilegiul să participăm alături de membrii ASCOR din Craiova“, ne-a mărturisit Marian Păun, unul dintre membrii grupului. De la părintele Cristian am aflat că parohia urmăreşte întocmirea unui program de film cu caracter educativ pe diverse teme.

„Am găsit doar o cruce de piatră“

Locul pe care se găseşte astăzi frumoasa biserică „Sfântul Calinic“ din Craiova se numeşte Crucea de Piatră, denumirea vechiului hotar care delimita extremitatea vestică a oraşului Craiova. Cartierul în care se găseşte biserica se numeşte astăzi Valea Roşie. Numele acesta îşi află rezonanţa în istorie, de la o luptă purtată de Mihai Viteazul cu turcii, în această zonă, pentru că de la sângele vărsat zona a rămas mult timp roşie. Din hrisovul daniei, care se găseşte în arhivele Mitropo-liei Olteniei, terenul pe care se află zidită biserica a fost donat de către boierul Postelnicu Fir. Timpul a trecut, dar biserica a rămas în stadiu de proiect, concretizându-se abia odată cu numirea părintelui Marin Albu, care, împreună cu inimoşii credincioşi de aici, a început zidirea bisericii în anul 1997.

Creştinii din Valea Roşie au construit mai întâi o capelă în care să se poată săvârşi Sfânta Liturghie. Zidurile capelei s-au ridicat cu ajutorul unor creştini binevoitori. La început, locul bisericii era plin de mărăcini, dar dragostea preoţilor slujitori şi a credincioşilor care aşteptau demult acest moment au sfinţit încet-încet locul. Astfel, la 6 octombrie 1996, capela a fost sfinţită. „Locul de aici era sterp şi nu am găsit decât o cruce de piatră“, după cum ne-a mai spus preotul paroh.