Viaţa parohiilor: „O biserică este frumoasă atunci când este plină“

▲ Parohia Slobozia din Protopopiatul Oneşti, judeţul Bacău, se confruntă cu probleme legate de plecarea masivă a tinerilor din localitate ▲ Preotul paroh se implică intens în activităţile social-filantropice, mai ales că numărul bătrânilor ajunge să-l depăşească pe cel al tinerilor ▲ Copiii şi oamenii cu probleme materiale primesc pachete la Paşti şi la Crăciun, iar pentru deţinuţii de la Penitenciarul Târgu Ocna se strâng bani pentru a li se cumpăra cele necesare ▲

Enoriaşii care aparţin de Biserica „Sfântul Nicolae“ din Slobozia, Protopopiatul Oneşti, judeţul Bacău, sprijină acţiunile social-filantropice iniţiate de parohie. Astfel, cu sprijinul Consiliului parohial, la Crăciun se împart pachete pentru toţi copiii care participă la Sfânta Liturghie. „Le punem în pachet un pix, o ciocolată, o pereche de mănuşi. Avem nişte sponsori care ne ajută în fiecare an. Facem vreo 30-40 de pachete, astfel încât să ajungă pentru fiecare. De asemenea, la Paşti se strâng ajutoare pentru cei nevoiaşi“, ne-a spus pr. paroh Clement Popa.

Sprijin pentru deţinuţi

În fiecare an, atât parohia Slobozia, cât şi alte parohii din Protopopiatul Oneşti strâng bani pentru deţinuţii de la Penitenciarul de la Târgu Ocna. Fiecare parohie contribuie fie cu o sumă de bani, fie cu alimente. „În general s-au adunat bani pentru că ei au ştiut ce trebuie să cumpere, cam pentru 20-30 de deţinuţi. Facem aceste acţiuni în spirit de solidaritate, pentru ca Dumnezeu să le lumineze mintea celor care sunt închişi, mai ales că unii deţinuţi sunt minori. Trebuie să-i ajutăm cumva ca să-şi poată reveni. De fiecare dată când au fost duse ajutoare la penitenciar, preoţii au venit să facă o slujbă de mulţumire după care s-au împărţit darurile“, a mai adăugat pr. paroh. Nu de puţine ori s-a întâmplat ca enoriaşii din Slobozia să treacă prin grele încercări. De aceea, preotul paroh a intervenit în soluţionarea problemelor ori de câte ori a fost nevoie. Anul acesta s-au adunat bani, materiale de construcţii şi alimente pentru sinistraţii din Stânceşti, judeţul Bacău.

Migraţia tinerilor, o problemă şi la Slobozia

În parohia Slobozia majoritatea tinerilor au plecat fie în oraş, fie în străinătate. Părintele paroh ne-a spus că nu poate opri migraţia oamenilor din sat pentru că ar trebui să le ofere alternative, iar acest lucru nu este posibil: „Îi mai sfătuim să fie oameni de treabă, să caute să găsească posibilitatea să rămână în ţară alături de copii pentru că mulţi dintre ei ajung să se despartă. Mă vad neputincios din punctul acesta de vedere pentru că nu pot să fac prea multe lucruri. Duminică de duminică suntem împreună, preot şi credincioşi. Chiar în noaptea de Paşti avem o întâlnire cu enoriaşii la finalul Sfintei Liturghii, în casa praznicală. Ne bucurăm împreună de această mare sărbătoare“.

31 de morţi în 10 minute

Comunitatea enoriaşilor din Slobozia a fost greu încercată în urmă cu 17 ani, când o parte din localitate a fost inundată în dimineaţa zilei de 29 iulie 1991, în urma ruperii barajului şi a deversării apelor lacului Belci. Au murit 31 de oameni, două femei şi un copil, trupurile lor nefiind găsite nici până astăzi. Mai bine de jumătate din enoriaşii parohiei au rămas fără case. „Am avut o situaţie mai deosebită pentru că în anul 1991 s-a rupt un baraj şi am avut 31 de morţi în 10 minute. Parohia a fost văduvită foarte mult şi prin pierderile materilae, dar mai ales prin pierderile umane. Sunt unii oameni care nici astăzi nu şi-au mai refăcut nici gospodăria, nici familia. Mergem în fiecare săptămână acolo şi facem slujbele necesare. Îi vizitez acasă cu diverse ocazii, ne întâlnim la biserică pentru a discuta diferitele probleme. Ne încurajăm şi ne ajutăm împreună. Vrem ca după 17 ani să ridicăm o troiţă în memoria celor 31 de localnici care au murit în inundaţiile din Slobozia. Avem o locaţie acolo, unde să o aşezăm pentru pomenirea lor“, a mai adăugat pr. paroh. După aceste inundaţii s-a construit un nou cartier unde locuiesc în prezent 100 de familii. Mai mult decât atât, cu sprijinul autorităţilor locale în cartierul Belci, aflat la 3 km de Slobozia, s-a ridicat un paraclis cu hramul „Sfântul Ioan Teologul“, unde se oficiază în fiecare duminică slujba Utreniei.

Biserica, consolidată cu cheltuiala enoriaşilor

Biserica „Sfântul Nicolae“ din Slobozia a fost construită pe locul altei biserici care ar fi fost ridicată în anul 1801 de Anghel Paraschiv. După cum spun bătrânii din sat, se presupune că prima biserică a fost construită de câţiva călugări de la Mănăstirea Bogdana pentru clăcaşii mănăstirii deveniţi liberi. Din cauza stricăciunilor şi a „dintelui vremii“, biserica a suferit mai multe intervenţii.

Între anii 1940-1948 a fost renovată, respectându-se planul iniţial cu excepţia faianţei care a fost înlocuită cu zid de piatră. În partea de apus a bisericii au fost construiţi doi contraforţi. Între anii 1994 şi 1999, prin râvna pr. Popa Clement şi cu cheltuiala enoriaşilor şi a unor societăţi comerciale, asistat de arhitectul Lucian Gheorghiu din Bucureşti, biserica a suferit modificări esenţiale, prelungindu-se cu 6 m, construindu-se deasupra pridvorului o impunătoare clopotniţă.

Acoperişul a fost înlocuit în întregime, cel vechi nemaiputând fi utilizat. Zidul a fost consolidat prin construirea a şapte contraforţi legaţi între ei prin trei centuri. Interiorul bisericii a fost împodobit cu picturi murale în tehnica fresco de către pictorul Constantin Zafiu din Oneşti. Rama catapetesmei a fost confecţionată din lemn de stejar sculptat de Vasile Solomonea din comuna Parjal, judeţul Bacău. Peste ramă au fost aplicate icoanele din vechea catapeteasmă. Resfinţirea bisericii a avut loc pe data de 26 septembrie 1999, târnosirea fiind facută de PS Eftimie, Episcopul Romanului, alături de protoiereul Constantin Alupei, în prezenţa a mii de credincioşi de pe văile Tazlăului şi Trotuşului. „Parohia noastră se află într-o zonă care a fost puternic industrializată. De aceea, oamenii nu aveau timp să vină la biserică. Îmi doresc foarte mult ca oamenii să vină la sfintele slujbe, pentru că o biserică este frumoasă atunci când este plină, nu numai când este frumos pictată sau împodobită. Asta am căutat noi ca să le insuflăm credincioşilor în ultima vreme, să participe la sfintele slujbe şi la toate activităţile pe care le desfăşurăm“, a încheiat părintele Clement Popa.