Comunitatea credincioșilor din Parohia „Sfântul Antonie cel Mare”‑Titan și‑a sărbătorit astăzi, 23 noiembrie, cel de‑al treilea ocrotitor spiritual, Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii, care s
Viaţa şi Acatistul Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina
La Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă al Patriarhiei Române a apărut, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, lucrarea "Viaţa şi Acatistul Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina", în noua colecţie de "Acatiste şi Vieţi de Sfinţi". Lucrarea poate fi achiziţionată de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6, accesul se face din strada 11 Iunie), Librăria "Ortodoxia" (Calea Victoriei nr. 45, lângă Biserica Kreţulescu), prin comandă pe internet la adresa magazin@editurapatriarhiei.ro, precum şi de la pangarele bisericilor şi mănăstirilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Sfântul Nectarie s-a născut la 1 octombrie 1846, în Silivria, un orăşel din provincia Tracia, în nordul Greciei, primind numele Anastasie. Merge la Constantinopol, unde învaţă teologia şi citeşte scrierile Sfinţilor Părinţi. La 20 de ani, se îndreaptă spre insula Hios, unde va fi învăţător, apoi, simţind chemarea lui Hristos, intră în nevoinţa monahală, primind chipul îngeresc al călugăriei la 7 noiembrie 1876, sub numele Lazăr. După câteva luni este hirotonit diacon, prilej cu care primeşte numele Nectarie. După ce-şi termină studiile teologice, în anul 1886, Sfântul Nectarie merge la Alexandria Egiptului, unde este hirotonit preot, iar după câteva luni este ridicat la treapta de arhimandrit. La 15 ianuarie 1889, patriarhul Sofronie îl hirotoneşte mitropolit de Pentapole. Vreme de mai mulţi ani, evlaviosul mitropolit a slujit în oraşul Cairo şi a predicat în Biserica "Sfântul Nicolae" din capitala Egiptului. Din cauza invidiei celorlalţi ierarhi ai Patriarhiei Alexandriei, i se cere să părăsească Egiptul. S-a retras la Atena, în 1890, unde a fost predicator, profesor, apoi şi director al şcolii teologice Rizarion, până în anul 1894. Dorind să se retragă la mai multă linişte, a construit în anii 1904-1907 o frumoasă mănăstire de călugăriţe în insula Eghina, din apropierea Atenei. Apoi s-a retras în această mănăstire, unde şi-a dat sufletul în mâinile lui Hristos, la 8 noiembrie 1920. La 3 septembrie 1953, sfintele sale moaşte au fost aşezate în biserica mănăstirii din Eghina, spre cinstire, iar în anul 1961 a fost trecut în rândul sfinţilor, cu zi de prăznuire la 9 noiembrie.