„Viața veșnică se dobândește prin milostenie”

În Duminica a 12-a după Rusalii, 27 august, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învățătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale. Preafericirea Sa a tâlcuit pasajul evanghelic de la Matei 19, 16-26, care prezintă convorbirea tânărului bogat cu Mântuitorul Iisus Hristos, explicând că în esență Evanghelia rânduită ne arată că „viața veș­ni-că se dobândește prin milostenie”. 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat principalele trei mari învățături care se desprind din Evanghelia duminicală: „În primul rând, deși Iisus nu dorește să fie lăudat de oameni, tânărul bogat Îl numește pe El «Bunule Învă­țător» (Matei 19, 16), pentru că a înțeles că Iisus învăța poporul nu doar prin înțelepciunea Sa, ci și prin bunătatea Sa, nu doar prin cuvinte înțelepte, ci și prin bunătatea faptelor Sale minunate de vindecare a celor bolnavi și de ridicare a celor căzuți. În al doilea rând, pentru a fi desăvârșit nu este suficient să fii credincios și moral, adică să nu faci răul, ci trebuie să săvârșești mult bine, adică să fii milostiv și darnic. A treia învățătură din Evanghelia de astăzi este aceasta: pentru omul care caută mântuirea, ajutorul sau harul lui Dumnezeu transformă imposibilul în posibil, schimbă lăcomia de avere în dărnicie, iar izolarea egoistă în comuniune de iubire cu Dumnezeu și cu semenii”. 

„Întrebarea cea mai serioasă și mai importantă a vieții omului”

În continuare, Preafericirea Sa a explicat de ce avea tânărul bogat acea căutare sufletească, nefiind mulțumit doar cu bunurile materiale: „Când i-a privit pe ucenici în față El a privit și în viitorul tânărului care căuta viața veșnică. În sensul acesta, El a văzut că mai târziu tânărul, după o luptă îndelungată cu sine însuși, a împlinit sfatul lui Iisus. A vândut averile, a împărțit banii săracilor și a urmat Lui, devenind unul dintre ucenicii Săi. De aceea, Evanghelia se încheie cu o notă de speranță, că ceea ce nu este posibil la oameni este posibil pentru om cu ajutorul harului lui Dumnezeu. Această Evanghelie ne arată că sufletul omului credincios și moral nu se poate mulțumi numai cu posesia de bunuri materiale. De aceea, acest tânăr bogat pune întrebarea: «Bunule Învățător, ce bine să fac ca să am viață veșnică?» (Matei 19, 16). Tânărul bogat evlavios și moral era nemulțumit, pentru că sufletul omului nu poate fi umplut cu bunuri materiale limitate și trecătoare, deoarece omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu Cel infinit și etern. Deci, sufletul său dorește o iubire nelimitată și veș­nică, pe care numai Dumnezeu i-o poate dărui. Acest tânăr a pus întrebarea cea mai serioasă și mai importantă a vieții omului. (…) Viața pământească trecătoare este timpul dat omului ca să caute viața nelimitată, netrecătoare, viața veșnică din Împărăția lui Dumnezeu”. 

De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat că pentru dobândirea vieții veșnice nu este de ajuns ca un creștin să fie rugător și moral, ci să facă și mult bine aproapelui său. „Aceste cuvinte ale Mântuitorului referitoare la posibilitatea omului de a împlini sfatul dat de Dumnezeu dacă cere ajutorul Lui sunt foarte încurajatoare. Astăzi, există mulți tineri care caută să-și asigure un viitor material, un trai decent, o anumită stare materială. Însă, sunt mai puțini tineri care își pun întrebarea: «Ce bine să fac ca să am viață veșnică?» Acești puțini tineri sunt cei credincioși, care au învățat din familie și de la Biserică adevărul că viața veșnică se dobândește ca o căutare a ei și o cerere pentru ca Dumnezeu să dăruiască omului lumina vieții veșnice. Această Evanghelie, însă, ne arată că rostul vieții pe pământ este ca omul să dobândească viața veșnică. Însă, nu este suficient ca să fii de­săvârșit, credincios, evlavios și moral, adică nu este suficient să nu faci răul cuiva, ci trebuie să săvâr­șești și mult bine. Tânărul acesta evlavios și moral avea totuși o patimă ascunsă, și anume lăcomia de averi materiale. El era evlavios, era moral, dar zgârcit, adică nemilostiv. Mântuitorul cunoaște sufletul său și de aceea îi cere ca, pe lângă vir­tuțile pe care le are, să mai adauge una: milostenia și milostivirea. Aici vedem că și pentru creștini nu este suficient să fie rugători și să ducă o viață virtuoasă, ci trebuie să fie și milostivi sau darnici, să-i ajute după putință pe cei care au nevoie de ajutorul lor”, a precizat Patriarhul României. 

La final, Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat că putem fi milostivi și dacă nu suntem bogați material, din iubirea milostivă pentru oameni inspirându-se și Biserica în toată lucrarea sa spirituală și filantropică. „Această calitate de a fi milostiv se poate împlini și dacă nu ai bunuri materiale, prin milostenia spirituală, care înseamnă rugăciune pentru mântuirea celui aflat în nevoi, sfat bun, încurajare, o prezență smerită și încurajatoare. Aceste fapte ale milosteniei sufle­tești sunt necesare și posibile, mai ales chiar dacă cel milostiv nu este bogat material. Deci, Evanghelia ne arată că Mântuitorul Iisus Hristos îndeamnă pe om să urmeze poruncile Vechiului Testament, dar, în același timp, să fie și milostiv sau darnic. De aceea, Biserica, citind această Evanghelie, a dezvoltat pe lângă lucrarea liturgică, spirituală, și o lucrare filantropică făcând fapte ale milosteniei și mai târziu instituind structuri de permanentă asistență socială. Lucrarea filantropică sau caritabilă a Bisericii s-a născut din această iubire milostivă pe care credincioșii o dobândesc prin rugăciune în Sfânta Liturghie. Așa au luat naștere primele cantine pentru săraci, primele infirmerii pentru bolnavi, primele farmacii, spitale, case pentru orfani și cămine pentru bătrâni. Toată lucrarea filantropică a Bisericii de-a lungul veacurilor a fost inspirată din Evanghelie și din Sfânta Liturghie. Mântuitorul nu doar a predicat Evanghelia, ci a făcut și mult bine. A vindecat o mulțime de bolnavi, a ridicat o mulțime de pă­cătoși din stare de decădere spirituală și a săturat pe cei săraci prin înmul­țirea pâinilor. În Evanghelia de astăzi avem un ghid, o călăuză pentru viața creștină și să ne rugăm Mântuitorului să fim cât mai darnici sau milostivi”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.