Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
„Victoria este capitala mondială a cântecului de toacă“
Despre orăşelul de la poalele Munţilor Făgăraş se ştie peste tot în ţară că este gazda anuală a competiţiei internaţionale de bătut toaca. Povestea acestui concurs este legată de viaţa Bisericii "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" din oraş. Parohia din jurul bisericii gravitează în jurul acestui concurs, dar şi al multor alte activităţi religios-culturale, care fac din comunitatea de la Victoria un centru de pelerinaj şi un punct turistic important.
Încă de la începutul anului 1990, Parohia Victoria II a făcut toate demersurile pentru a obţine aprobările necesare construirii unei biserici noi în oraşul Victoria din judeţul Braşov. Credincioşii parohiei participau la slujbele religioase oficiate la Biserica "Sfânta Cuvioasă Parascheva", lăcaşul de cult al Parohiei Victoria I.
La scurt timp, a fost obţinut terenul pe care este zidită biserica. "Piatra de temelie a fost aşezată pe 5 august 1990 de Înalt Preasfinţitul Serafim al Germaniei şi al Europei Centrale şi de Nord, pe atunci Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, împreună cu Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, pe atunci profesorul Liviu Streza de la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Andrei Şaguna" din Sibiu, cu părintele profesor Ilie Moldovan de la aceeaşi facultate şi cu părintele diacon Achim Băcilă", ne-a spus parohul Bisericii "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" din Victoria, părintele Octavian Smădu.
Peste 8.000 de scrisori trimise în ţară
Lucrările de construcţie au început pe 8 martie 1991, în regie proprie, timp în care slujbele religioase s-au oficiat în vechea biserică din Victoria. Pe 21 mai, mitropolitul Antonie Plămădeală a sfinţit lăcaşul de cult, prilej de a începe programul liturgic la noua biserică. În perioada următoare s-a realizat pictura, operă a familiei de pictori Lidia şi Virgil Pavel din Sibiu, s-au făcut stranele, catapeteasma, iar pe 17 septembrie 2000 a avut loc o nouă slujbă de sfinţire. "Soborul de 30 preoţi a fost condus de trei ierarhi, Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Înalt Preasfinţitul Serafim şi Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, pe atunci Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului", îşi aminteşte părintele Smădu. Fondurile necesare construirii bisericii au provenit în mare parte de la credincioşi. Secretariatul de Stat pentru Culte a oferit parohiei un sprijin financiar considerabil, la care s-au adăugat donaţiile substanţiale venite din partea unor credincioşi. Spre exemplu, un credincios din parohie a donat lemnul pentru acoperiş. Părintele paroh a trimis peste 8.000 de scrisori în ţară pentru a solicita sprijin.
Pelerinajul sfinţilor
Vitregiile vremurilor, situaţia economică precară a oraşului, renumit cândva pentru combinatul chimic, au făcut ca din cei 10.000 de locuitori să mai rămână doar 4.000. Comunitatea din Victoria este legată de cele trei biserici şi o capelă. "Întotdeauna, când am primit un apel din parohie sau din celelalte parohii din oraş pentru a întâmpina nevoile unor persoane aflate în dificultate, consiliul parohial şi credincioşii au acordat un mic ajutor în funcţie de situaţie. Noi ştim că am construit o biserică cu puţinul multora. Nu avem posibilitatea să le oferim foarte mult, dar cu ajutorul primit acel sărman poate ieşi dintr-o situaţie dificilă", ne-a mai spus părintele Octavian Smădu.
La Biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" există tradiţia ca la hram să fie aduse moaştele unor sfinţi din ţară sau icoane făcătoare de minuni. Moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul, ale Sfântului Antonie de la Iezer, ale Sfântului Nectarie, icoanele făcătoare de minuni de la Celic Dere, de la Mănăstirea Călugăra din Caraş-Severin sau de la Mănăstirea Dragomireşti au poposit pe rând la Victoria. Anul acesta, la biserică au fost aduse moaştele Sfinţilor Mucenici de la Niculiţel, păstrate la Mănăstirea Cocoş din Episcopia Tulcii. În perioada hramului, credincioşii au posibilitatea să cinstească moaştele sau icoanele aduse.
Concursuri de cunoştinţe religioase şi de pictură
Printre activităţile organizate de parohie în timpul anului se numără şi un concurs de cunoştinţe religioase pentru elevi. "Competiţia este organizată de patru ani şi are loc înainte de Postul Mare. Participă elevi din protopopiatele Avrig, Sibiu, Făgăraş, Rupea şi Braşov. Profesorii de religie vin cu unul sau doi elevi care au pregătit subiecte din tematica primită. Cei mai buni elevi sunt premiaţi, iar la ediţia din acest an
l-am avut printre noi pe Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului", a menţionat părintele paroh. În fiecare an, în luna august, credincioşii din Victoria aduc maşinile la biserică pentru a fi sfinţite şi pentru a li se citi rugăciune de binecuvântare a călătorilor. În luna septembrie, iconari din întreaga ţară participă la manifestarea "Drumul icoanei pe sticlă", aflată la a cincea ediţie.
Enoriaşii se implică în toate activităţile bisericii
Anastasia Mureşan, 80 ani, pensionară: "Îmi petrec mare parte din zi la biserică. Ajut la îngrijirea curţii şi la curăţenie. Suntem foarte propiaţi de părinte şi de biserica noastră. La fiecare hram trăim o bucurie duhovnicească. Sunt aduse moaşte din ţară, despre care doar. am auzit".
Alexandru Colacov, 65 ani, pensionar, participă la "activităţi de la înfiinţarea parohiei. Mai sunt activităţi de întreţinere a bisericii la care enoriaşii participă adesea".
Adrian Condurache, 28 ani, profesor, a amintit că "activităţile parohiei în care sunt implicaţi elevii din oraş au efecte benefice în educaţia acestora. Sunt vizibile rezultatele pozitive ale colaborării dintre şcoală şi Biserică. Părintele Smădu vine săptămânal la şcoală şi angrenează elevii la activităţi extraşcolare".
Concursul internaţional de toacă
Oraşul Victoria este cunoscut în toată ţara pentru concursul de toacă organizat la Parohia Victoria II, competiţie aflată la a XVI-a ediţie. Înscrierile se fac până la Florii, iar concursul are loc în luna iulie. Din 2001, competiţia locală adresată elevilor s-a transformat într-una naţională, iar la ultimele ediţii au participat şi elevi din Ucraina şi Serbia. "Participă în fiecare an 100 de copii însoţiţi de preoţii din localitate şi de un membru al familiei. Toţi trebuie să fie îmbrăcaţi în costumele populare specifice zonei din care vin. Le oferim cazare şi masă pe toată durata concursului. Manifestările durează trei zile, de luni până miercuri, la începutul lunii iulie, după examenul de bacalaureat", ne-a explicat părintele Smădu. Printre manifestările organizate în jurul competiţiei, amintim Vecernia oficiată luni seara de preoţii veniţi, urmată de scurte prezentări ale zonelor din care vin, focul de tabără şi parada portului popular. Punctarea concurenţilor este realizată de un juriu special, care urmăreşte fiecare element special din prestaţia elevilor. "Scriitorul Cornel Constantin Ciomâzgă a spus că oraşul Victoria este capitala mondială a cântecului de toacă", ne-a declarat părintele Smădu. Grupul "Ascetica-Toacă" de la Victoria a participat la Noaptea Muzeelor din acest an, unde a oferit un spectacol de toacă la biserica din Muzeul "Astra".