Vindecarea prin rugăciunile celor apropiaţi

Data: 05 August 2013

În Duminica a şasea după Rusalii, Evanghelia a relatat una din minunile săvârşite de Mântuitorul Iisus Hristos, aceea a vindecării slăbănogului din Capernaum. Cu această ocazie, credincioşii au înţeles că „puterea credinţei este dătătoare de viaţă“ şi au primit îndemnuri de a se ruga pentru vindecarea neputinţelor aproapelui.

În Duminica dinaintea marelui praznic al Schimbării la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului“ din Nocrich, judeţul Sibiu. Slujba religioasă a fost oficiată pe o scenă amenajată lângă biserica mare a mănăstirii, lăcaş de cult aflat în construcţie. Grupuri de credincioşi din satele învecinate mănăstirii, dar şi din Sibiu, au venit la Nocrich pentru a participa la Sfânta Liturghie, pentru a primi Sfintele Taine şi pentru a se bucura de priveliştea minunată şi de liniştea de pe aceste locuri ale Văii Hârtibaciului. Din soborul slujitorilor au făcut parte exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sibiului, arhimandritul Visarion Joantă, şi preoţi de la aşezăminte monahale şi de la parohii. Răspunsurile liturgice au fost date de obştea de maici a mănăstirii, condusă de stareţa Marina Matei.

În cuvântul de învăţătură de la finalul Sfintei Liturghii, IPS Mitropolit Laurenţiu a explicat credincioşilor şi maicilor de la Nocrich învăţăturile desprinse din Evanghelia citită, în care este relatată vindecarea minunată a slăbănogului.

„Reţinem din această Evanghelie că puterea credinţei este dătătoare de viaţă şi făcătoare de minuni. Mântuitorul Iisus Hristos a ţinut cont întotdeauna de credinţa personală a fiecăruia dintre cei care au cerut binecuvântare şi vindecare. De această dată, Mântuitorul a scos în evidenţă credinţa altora, într-o unitate şi într-o legătură sfântă. Patru oameni l-au adus cu patul pe slăbănog în faţa Mântuitorului, crezând ei întâi cu adevărat că îl va vindeca pe apropiatul lor, care suferea de neputinţa paraliziei. Vedem mai apoi că vindecarea oferită a fost un act complet, nu a fost un act de circumstanţă. Mântuitorul Iisus Hristos n-a vrut să-şi arate puterea Sa, pe care mereu a tăinuit-o. El a dorit schimbarea totală nu doar a celui care era în suferinţă, ci şi a celor care au văzut minunea“, a spus Părintele Mitropolit. Mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului“ din Nocrich a fost înfiinţată în 1990. Lucrările la biserica mare au început în 2004, iar în prezent se lucrează la finisajele interioare. Obştea aşezământului monahal este formată în prezent din 13 maici.

IPS Mitropolit Andrei, la Cluj-Napoca

Credincioşii din Catedrala mitropolitană din Cluj-Napoca s-au bucurat de prezenţa în mijlocul lor a Înaltpreasfinţitului Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului. Ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. În cadrul slujbei s-a oficiat şi o hirotonie întru diacon. După momentul citirii pericopei evanghelice, IPS Mitropolit Andrei a ţinut un cuvânt de învăţătură, în care le-a vorbit credincioşilor despre neputinţa trupească şi sufletească. Pornind de la pilda din Evanghelie, ierarhul a arătat în cuvântul duhovnicesc, cum bolile trupeşti provin din neputinţele sufleteşti. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de grupul de tineri „Maria“ din Sebeş.

Resfinţirea bisericii de lemn de la Izbuc

Mii de pelerini din Bihor, dar şi din întreaga ţară au poposit la străvechea vatră monahală de la Izbuc, din Ţara Beiuşului, Eparhia Oradiei, venind spre a se primeni duhovniceşte şi a participa la binecuvântatele evenimente sfinţitoare ce au avut loc aici în această perioadă a anului bisericesc. Momentul sărbătoresc de dinainte de praznicul Schimbării la Faţă a Domnului a fost prilejuit de resfinţirea vechii biserici de lemn a Mănăstirii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ şi „Adormirea Maicii Domnului“, existentă aici din 1954, după ce a fost ridicată de către Popa Iosif şi dreptmăritorii creştini din dealul Beiuşului la anul 1733.

În 1784, autorităţile habsburgice a permis românilor ortodocşi să îşi construiască o biserică de zid în Beiuş, astfel că biserica de lemn a fost strămutată la Delani, şi în alte locuri, ajungând, în anul 1954, la Mănăstirea Izbuc, prin grija episcopului Valerian Zaharia al Oradiei, care a şi târnosit-o, la 14 septembrie.

Deoarece, de-a lungul vremii, starea sfântului locaş s-a degradat continuu, ajungând să nu se mai poată săvârşi sfintele slujbe în aceasta, în ultimii ani, obştea Mănăstirii Izbuc, prin purtarea de grijă a Preasfinţitului Sofronie, Episcopul Oradiei, sub povăţuirea duhovnicească a arhim. Mihail Tărău, exarh şi stareţ al mănăstirii, şi cu sprijinul autorităţilor judeţene şi centrale, dar şi cu sprijinul a numeroşi credincioşi, a restaurat şi înfrumuseţat biserica în întregime, redând-o circuitului liturgic. Acoperişul din şindrilă a fost înlocuit complet, iar exteriorul a fost tratat cu soluţii speciale de tratare a lemnului. Interiorul a fost pictat, s-a întocmit o nouă Sfântă Masă, s-a montat un iconostas nou şi strane corespunzătoare noi, şi s-a aşezat o pardoseală de lemn. De asemenea, biserica a fost înzestrată cu sfinte vase, cărţi de cult, odoare şi toate cele de trebuinţă săvârşirii sfintelor slujbe.

Slujba de resfinţire a bisericii a fost oficiată de PS Episcop Sofronie, în sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, în prezenţa a numeroase oficialităţi centrale, judeţene şi locale şi a mii de credincioşi. Cu acest prilej, ierarhul a aşezat al treilea hram al bisericii, Schimbarea la Faţă a Domnului.

A urmat, apoi, săvârşirea Sfintei Liturghii arhiereşti pe noul altar întocmit. În cuvântul de învăţătură rostit, PS Sofronie a arătat importanţa liturgică şi istorică a resfinţirii acestui sfânt locaş, precum şi etapele restaurării bisericii, ce împlineşte anul acesta 280 de ani de la ridicare. Ierarhul a felicitat pe arhim. Mihail Tărău şi obştea mănăstirii pentru lucrarea duhovnicească, ctitoricească şi misionară ce o desfăşoară, grija pentru restaurarea bisericii de lemn din incinta mănăstirii adăugându-se la efortul ctitoricesc de construire a noii biserici mari a mănăstirii.

La final, toţi credincioşii au avut posibilitatea să intre şi să se închine în Sfântul Altar, fiind poftiţi, apoi, să guste şi merinde pentru trup, bucate tradiţionale alese de post, care au întregit bucuria şi frumuseţea praznicului. Aşezământ monahal de la Izbuc este cunoscut în ţară şi în străinătate pentru izvorul tămăduitor, Izbuc, şi datorită icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, existentă în mănăstire încă din momentul întemeierii acesteia, în 1926, copie după icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Mănăstirea Vărzăreşti, din Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei.

Târnosirea bisericii din Răstolţu Mare

Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Sălajului, a târnosit biserica cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Parohia Răstolţu Mare, Protopopiatul Zalău şi a săvârşit Sfânta Liturghie. Cu această ocazie, pentru râvna depusă în slujba bisericii şi a comunităţii, parohului Petru Blidar i-a fost conferită distincţia „Crucea Sălăjană“.

Potrivit izvoarelor, satul Răstolţu Mare este cea mai veche localitate din comuna Buciumi, fiind pomenit în documente pentru prima dată în anul 1354. Este demn de amintit faptul că în localitatea Răstolţu Mare s-a născut poetul Ioniţă Scipione Bădescu, prietenul luceafărului poeziei româneşti, Mihai Eminescu, care se presupune că ar fi vizitat Răstolţu Mare, potrivit unei însemnări existente pe o carte veche din strană, carte care în prezent nu se mai păstrează.

Biserica veche din satul Răstolţu Mare, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, a fost construită între anii 1835-1839, iar turnul acesteia a fost terminat cinci ani mai târziu. Anterior acesteia a existat o altă biserică din lemn construită în anul 1612, dar care în anul 1835 a fost donată credincioşilor din Poarta Sălajului, comuna Românaşi.

Lucrările la biserica nouă ce are ca ocrotitori pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au început în anul 2005. După ridicarea zidurilor, biserica a fost tencuită şi pictată în tehnica acrilic, a fost realizată instalaţia electrică şi s-au montat policandrele şi aplicele, s-a realizat sistemul de încălzire, s-au montat geamurile şi uşile de acces, baza pereţilor a fost îmbrăcată cu faianţă, iar pardoseala a fost placată cu gresie şi au fost confecţionate iconostasul, stranele, băncile şi tetrapoadele. În exterior, locaşul de cult a fost tencuit în terasit, s-a făcut acoperişul din tablă zincată, în turla bisericii au fost montate clopotele, s-au turnat trotuarele şi aleile şi au fost ridicate gardurile. De asemenea, biserica a fost înzestrată cu toate cele necesare săvârşirii sfintelor slujbe. Prin jertfelnicia celor 120 de familii de vrednici credincioşi şi ale altor binefăcători, lucrările la locaşul de cult au fost încheiate în această vară.

Binecuvântări arhiereşti

Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului s-a aflat în mijlocul credincioşilor de la Căminul de bătrâni din municipiul Bistriţa. Ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie în capela instituţiei, apoi a adresat celor prezenţi şi un cuvânt de învăţătură. După-amiază, PS Vasile Someşanul a oficiat slujba Paraclisului Maicii Domnului în Parohia Borleasa, din Protopopiatul Năsăud, iar seara, de la ora 20:00, a oficiat taina Sfântului Maslu, la Mănăstirea „Schimbarea la faţă“ de la Petreştii de Sus, judeţul Cluj.

Preafinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, a liturghisit şi a predicat în Parohia Ciolt, Protopopiatul Chioar. La sfârşitul Sfintei Liturghii, parohul Florin Florea a fost distins cu rangul de iconom, iar binefăcătorii au primit diplome de vrednicie. De asemenea, după Sfânta Liturghie, ierarhul a binecuvântat noua casă parohială. (Pr. Cristian Rus, arhid. Adrian Onica, Ştefan Mărculeţ, Alexandra Andereş)