De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Vizita canonică din Mitropolia Banatului: „O întărire a comuniunii frăţeşti dintre ierarhi şi o bucurie mare a credincioşilor”
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a explicat luni seara, în Catedrala patriarhală, semnificaţia vizitei canonice pe care a efectuat-o la sfârşitul săptămânii trecute în Mitropolia Banatului. „Vizita aceasta canonică este, mai ales astăzi, şi o întărire a comuniunii frăţeşti dintre ierarhi, dar în acelaşi timp este o bucurie mare a credincioşilor. Noi, purtând titlul de Patriarh al României, oriunde în România suntem ca acasă, dar dorim ca aceste vizite să fie, unele, cu un caracter misionar, cu înţelesul de întărire a unităţii ortodoxe, de întărire a spiritualităţii noastre ortodoxe româneşti şi de preţuire a poporului condus de cler. Este o datorie morală a celor care au răspunderea în Biserică de a supraveghea, de a fi episcopi, de a coordona şi de a face ca darurile pe care Dumnezeu le oferă fiecărei persoane să fie puse în circuitul darurilor binecuvântate, cultivate şi sfinţite prin lucrarea Bisericii”, a spus Părintele Patriarh, la sfârşitul slujbei de mulţumire oficiate de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, pe 6 iulie, în Catedrala patriarhală, cu ocazia întoarcerii Patriarhului din Banat.
Aceasta vizită canonică nu este o vizită privată şi nu este o vizită arbitrară, a continuat Preafericirea Sa, ci intră în responsabilitatea celor care au răspundere mai mare în coordonarea unităţii comuniunii în Biserică. „Este foarte necesară această recunoaştere a lucrărilor care se fac în diferite eparhii. Oamenii se simt încurajaţi, se simt onoraţi, iar noi suntem bucuroşi pentru că vedem că libertatea este folosită spre slava lui Dumnezeu şi spre mântuirea oamenilor, atunci când se zidesc biserici, când se organizează structuri sau instituţii culturale, social-filantropice, educaţionale”, a mai spus Patriarhul Daniel.
„Ne bucurăm să vedem cum Dumnezeu foloseşte în Biserică darurile spre binele celor mulţi”
În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a împărtăşit câteva impresii legate de această vizită canonică pe meleagurile natale, precizând că „ne bucurăm să vedem cum Dumnezeu foloseşte în Biserică talentul şi darurile spre binele celor mulţi. Am întâlnit o mulţime de tineri foarte entuziaşti, corale foarte frumoase, tineri din Liga Tinerilor Ortodocşi Români de la Lugoj. De asemenea, am constatat la Timişoara, deşi era sâmbătă, la Te Deum, în catedrală, mulţime de credincioşi. De asemenea, am constatat că viaţa mănăstirească lângă Timişoara, la mănăstirea de maici Timişeni, înfloreşte. Sunt vreo 30 de maici foarte harnice şi evlavioase, care au construit multe chilii noi şi o biserică nouă, această mănăstire fiind închisă în timpul comunismului”, a precizat Patriarhul Daniel, exprimându-şi bucuria în ceea ce priveşte marea evlavie a credincioşilor faţă de mănăstirile din apropierea oraşelor mari.
Patriarhul României a amintit apoi că în aceste zile a vizitat mai multe instituţii, printre care şi Consiliul Judeţean Timiş, care a ajutat mai multe biserici din judeţ, printre care şi mănăstirea din satul natal al Preafericirii Sale, Dobreşti, „unde deja noua biserică a început să iasă de sub pământ, în sensul că s-au construit deja fundaţiile şi demisolul”.
Mănăstirea din Dobreşti, ctitorie a celui de-al şaselea patriarh al Bisericii noastre, a fost înfiinţată cu binecuvântarea IPS Mitropolit Nicolae al Banatului, aflându-se sub jurisdicţia eparhiei pe care acesta o păstoreşte.
Amintim că în perioada 3-6 iulie 2009, Patriarhul Daniel s-a aflat într-o vizită canonică în Mitropolia Banatului, la invitaţia IPS Mitropolit Nicolae, în cadrul căreia a sfinţit şi o biserică în Lugoj, a primit titlul de cetăţean de onoare al Timişoarei şi a vizitat localitatea natală Dobreşti, şantierul de la biserica mănăstirii „Cuvioasa Parascheva” şi „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul”.