În perioada 3-6 iulie 2009, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel, a efectuat o vizită canonică în Mitropolia Banatului, la invitaţia Înalt Preasfinţitului Părinte Mitropolit Nicolae. Sâmbătă, 4 iulie, a avut loc primirea oficială în Catedrala mitropolitană din Timişoara, când s-a săvârşit slujba de Te Deum. În aceeaşi zi, la sediul Primăriei din Timişoara, Patriarhul a primit titlul de cetăţean de onoare al municipiului Timişoara, după care a vizitat şi sediul Consiliului Judeţean Timiş. Duminică, 5 iulie, a sfinţit Biserica cu hramurile „Învierea Domnului“ şi „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“, din oraşul Lugoj. Ieri, 6 iulie, Patriarhul Daniel a mers în localitatea natală, Dobreşti, din judeţul Timiş, unde a vizitat casa părintească şi şantierul de la biserica mănăstirii cu hramurile „Cuvioasa Parascheva“ şi „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul“, ctitorie a Preafericirii Sale.
Ceea ce s-a dorit a fi o primire oficială, marcată prin săvârşirea slujbei de Te Deum, s-a transformat într-o primire caldă din partea celor câteva mii de bănăţeni care au ocupat întreaga esplanadă din faţa Catedralei mitropolitane din Timişoara, umplând apoi până la refuz catedrala. Cei prezenţi chiar au recunoscut că un număr atât de mare de oameni nu au mai văzut în catedrală decât la marile sărbători.
Odată venit momentul cuvântării mult aşteptate, care a precedat salutul de bun venit al Înalt Preasfinţitului Nicolae, ochii tuturor s-au îndreptat spre Întâistătorul Bisericii Ortodoxe Române, care şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa pe aceleaşi meleaguri cu ei.
Preafericirea Sa a amintit în primul rând că de această catedrală se leagă fericitul eveniment al primirii harului arhieriei, pe 4 martie 1990, în Duminica Ortodoxiei, ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei: „Această amintire a zilei solemne în care am primit harul arhieriei în această catedrală ne determină să exprimăm recunoştinţă, să aducem mulţumire lui Dumnezeu pentru darurile primite de la El şi, în acelaşi timp, să exprimăm recunoştinţă faţă de IPS Mitropolit Nicolae, care ne-a recomandat Sfântului Sinod pentru a deveni Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, în această catedrală, una dintre cele mai frumoase catedrale din România şi, aş zice, chiar din întreaga Ortodoxie“. Şi a continuat nostalgic: „Anii au trecut foarte repede, entuziasmul libertăţii şi al tinereţii de după schimbările din 1989 au făcut ca noi să lucrăm pentru Ortodoxie, pentru promovarea dreptei credinţe fiind hirotonit în Duminica Ortodoxiei, care a devenit pentru noi un program pastoral misionar“.
Părintele Patriarh şi-a amintit şi de momentele de rugăciune la moaştele Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, mitropolitul Timişoarei - aşezate în Catedrala mitropolitană -, din timpul anilor de studenţie, când era student la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu şi venea la Timişoara, pentru că era bursier al Arhiepiscopiei Timişoarei.
Titlul de cetăţean de onoare - o preţuire, dar şi o responsabilitate
Credincioşii prezenţi în Catedrala Banatului s-au aşezat la ieşirea din sfântul lăcaş, pentru binecuvântarea patriarhală. Aşteptat apoi de membrii Consiliului local, dar şi de intelectualii şi oamenii de vază ai municipiului, Preafericitul Daniel a fost întâmpinat de primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu. Tot acesta a dat citire şi motivelor conferirii titlului de cetăţean de onoare al Timişoarei - un CV mai dezvoltat al Patriarhului României. Potrivit primarului, onoarea pe care Consiliul Local a acordat-o Părintelui Patriarh a avut două motivaţii: „În primul rând că este Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe, Biserică strămoşească, Biserică naţională, adânc înrădăcinată în istoria poporului român. În al doilea rând, a contat foarte mult faptul că este bănăţean. Trebuie să fim mândri că suntem bănăţeni şi că avem un Patriarh originar din Banat; cred că este un îndemn, atât pentru noi de a-l susţine, cât şi pentru Preafericirea Sa de a susţine interesele Banatului“.
După ce a primit titlul de cetăţean de onoare, Patriarhul Daniel şi-a exprimat apoi bucuria originii sale, fiind, în acelaşi timp, şi un prilej de recunoştinţă. „Titlul de cetăţean de onoare trebuie înţeles în primul rând ca o preţuire, dar şi ca o responsabilitate. În Biserică, onoarea derivă numai din slujire. Orice onoare care nu are acoperire în slujire este una lipsită de conţinut. Şi deci, pentru noi, onoarea aceasta înseamnă o chemare la a ajuta această zonă şi acest oraş mai mult“, a punctat Preafericitul Părinte Patriarh.
Vizită la Mănăstirea Timişeni - Şag
Tot sâmbătă, dar în a doua parte a zilei, coloana oficială s-a îndreptat spre Mănăstirea Timişeni - Şag. Curtea mănăstirii ctitorite de mitropolitul Vasile Lăzărescu şi terminată în 1944 era, şi aici, plină de credincioşi, care, auzind de vizita Patriarhului nostru, au venit cu speranţa de a primi binecuvântarea-i arhierească. Mai mult decât atât, s-au împărtăşit şi din cuvintele Întâistătătorului Bisericii Române, care le-a dăruit la plecare şi câte o iconiţă. Patriarhul a rămas plăcut impresionat constatând că la această mănăstire, pe care o ştia din timpul studenţiei, s-au făcut multe lucrări şi s-a extins spaţiul pentru cazare, cât şi pentru slujire, prin ridicarea unei noi biserici, care momentan se află în stadiu de pictură. Le-a reamintit celor prezenţi şi că la această mănăstire, care a fost închisă în timpul comunismului, fiind redeschisă de ultimul ei ctitor, IPS Mitropolit Nicolae, după anul 1989, „numărul mare al credincioşilor care vin aici în fiecare zi, dar mai ales în duminici şi sărbători este o mare bucurie, pentru că mănăstirile sunt laboratoare ale învierii sufletului şi ale speranţei“.
Dobreşti, loc pentru tabere de copii şi tineri
Bănăţenii nu s-au dezis nici la sosirea Preafericirii Sale în satul natal, Dobreşti, din comuna Bara, aşezat la o distanţă de aproximativ 35 km de oraşul Lugoj. L-au întâmpinat ieri copii cu pâine şi sare şi îmbrăcaţi în tradiţionalul port bănăţean. Aici a vizitat casa părintească şi şantierul de la biserica mănăstirii cu hramurile „Cuvioasa Parascheva“ şi „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul“, ctitorie a Preafericirii Sale. Pe placa ce acoperă demisolul - unde se va ridica biserica mănăstirii - s-a ţinut un moment de rugăciune. Tot aici, Părintele Patriarh a adresat consătenilor, celor veniţi din localităţile din jur, dar mai ales monahilor mănăstirii şi tuturor celor care susţin ridicarea noului lăcaş de rugăciune sfinţit la 23 octombrie 2005 mulţumiri, binecuvântându-i pentru a-l desăvârşi. Despre adăugarea noului hram, „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul“, Patriarhul Daniel a menţionat că sfântul prooroc se prăznuieşte la 20 iulie, „când copiii în general sunt în vacanţă; şi o să facem aici, la Dobreşti, tabere cu copii şi tineri. Şcoala din Dobreşti a devenit arhondaric, unde se poate lua masa, iar fosta şcoală din Lăpuşnic are trei clădiri părăsite care pot fi dormitoare pentru pelerini. Deci, foarte aproape, aici, la biserică, se roagă, dincolo, în dreapta, iau masa, în stânga se odihnesc şi, uite aşa, se aduce din nou viaţă în zona aceasta. Izlazurile de altă dată sunt nişte spaţii pentru organizarea de concursuri şi multe activităţi ecologice şi de reorganizare a izvoarelor care erau înainte, când mergeam noi cu vitele la păscut pe izlazul din preajmă“, şi-a amintit Patriarhul românilor.
Părintele Patriarh a dăruit mănăstirii un rând de vase sfinte, o cruce de binecuvântare şi un dicher şi un tricher pentru binecuvântarea episcopului. Iar, pentru a scoate în evidenţă meritele celor care susţin ridicarea lăcaşului de rugăciune, a acordat mai multor persoane distincţii.
.jpg)
