În cadrul manifestărilor solemne dedicate eroilor Revoluției Române din decembrie 1989, luni, 23 decembrie, la monumentul eroilor jandarmi de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni a fost
Vizite pastorale şi proiecte culturale
Cu binecuvântarea Preasfinţitului Lucian, Episcopul Caransebeşului, şi a Preasfinţitului Daniil, Episcop ortodox român al Episcopiei Daciei Felix, preoţii şi credincioşii de la Parohia "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel - Govândari" din Reşiţa îi vizitează frecvent pe românii din provincia autonomă Voivodina din Serbia, unde locuiesc aproximativ 34.576 de români, în 42 de localităţi, cu 40 de parohii româneşti.
S-au stabilit relaţii de bună frăţietate cu câteva parohii din Protopopiatul Toracu Mare, aflate în zona de nord a Voivodinei, aproape de Zrenianin (fostul Becicherecul Mare). La proiect participă Parohia Toracu Mare, dIankov Most (Iancaid), Zrenianin, Toracu Mic, Sutjesca (Sălcia). De toate aceste comunităţi are grijă părintele Petru Drăghicescu, protopopul de Toracu Mare. Bibliotecă de carte românească la Toracu Mare şi Iancaid Prietenia şi frăţietatea de la nivelul parohiilor se concretizează prin vizite comune la marile sărbători ale comunităţilor, prin participarea la festivaluri corale, prin editarea unor numere comune ale revistelor parohiale, prin donarea de cărţi de cult şi veşminte preoţeşti sau alte lucruri necesare fraţilor români. Proiectul, început acum patru ani, continuă, fiind în dezvoltare înfiinţarea şi dotarea unei biblioteci de carte românească la Toracu Mare şi Iancaid, precum şi înfrăţirea altor parohii de sat din Protopopiatul Reşiţa cu parohii din Voivodina. Au loc multe întâlniri la Reşiţa sau în Toracu Mare, unde participă şi reprezentanţi ai Parohiei ortodoxe române din Micherechi - Ungaria, păstorită de părintele Ioan Bun. Demersul şi dorinţa de conlucrare pentru întărirea credinţei strămoşeşti au avut ecou şi în Parohia Ghiroda Veche din judeţul Timiş, unde paroh este părintele Ioan Mermeze. Banatul istoric însuma o suprafaţă de 28.526 km˛. La împărţirea provinciei, în 1919, României i-a fost atribuită aproximativ 2/3 din suprafaţă, restul revenind Ungariei şi Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor. (arhid. Casian Ruşeţ, pr. Petru Berbentia)