Volum dedicat relaţiei dintre Biserică şi Stat

La Sibiu a apărut un volum dedicat relaţiei dintre Biserică şi Stat în România. Autorul acestei lucrări este Emanuel Tăvală, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, specializat în domeniul dreptului eclezial. Cartea "Kirche und Staat" cuprinde un studiu în care sunt abordate toate aspectele privind relaţia dintre Stat şi Biserică în România, pornind mai întâi cu o incursiune în istoria acestor relaţii şi implicit a creştinismului românesc, precum şi o prezentare a aspectelor legate de sociologie şi structura etnică şi religioasă a populaţiei pe baza datelor oficiale ale statului român. Sunt prezentate, de asemenea, şi izvoarele legislative pe care se bazează relaţia dintre cele două entităţi în România, pornind de la articolele constituţionale care reglementează această relaţie şi analizând conceptul de neutralitate şi autonomie a cultelor. O analiză a legii cultelor nu lipseşte dintr-un asemenea context, fiind prezentate eforturile care au fost depuse pentru ca ea să fie adusă la forma finală ce a fost adoptată de către Parlament.

În subcapitolul referitor la "Biserică şi cultură" este prezentată situaţia învăţământului religios, a orei de religie în şcolile publice şi a situaţiei facultăţilor de teologie din România în contextul actual şi pe baza legilor în vigoare. Nu este uitat nici domeniul mass-mediei, care a cunoscut o dezvoltare deosebită în ultima vreme în ţară. Sunt abordate, pe scurt, şi aspecte legate de prevederile legilor civile şi penale cu privire la Biserică şi la slujitorii ei, dar şi chestiuni legate de aplicarea dreptului muncii slujitorilor Bisericii, atât de actuale în ultima vreme.

Aspecte de drept religios

Autorul a analizat, apoi, pe larg, în capitole separate, aspecte abordate pe scurt în studiul din deschidere, pentru a susţine complexitatea subiectelor şi chestiunilor ce intră sub incidenţa dreptului religios din România.

Astfel, sunt prezentate şi analizate aspectele legate de educaţia religioasă în şcolile publice din România, de finanţarea cultelor religioase recunoscute prin Legea cultelor din România, de restituirea proprietăţilor cultelor religioase după evenimentele din 1989 sau aspectele legate de discriminarea religioasă în ţară, toate acestea şi din prisma situaţiei din alte state europene.

Volumul de faţă se dovedeşte o invitaţie la dezbatere şi abordare cât mai clară a acestor aspecte de drept religios din România, dar şi o invitaţie la dialog pentru o cât mai bună înţelegere a diverselor faţete ale fenomenului religios, văzut şi din prisma abordării legislative.