Volum despre Constantin cel Mare, apărut la Sibiu

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a apărut de curând volumul „Împăratul Constantin cel Mare şi viziunea sa asupra vieţii sociale, politice, religioase şi culturale a Imperiului Roman“, care adună 15 studii susţinute în cadrul Simpozionului omonim organizat în perioada 26-27 noiembrie 2013 la Facultatea de Teologie din Sibiu.

Volumul a apărut sub egida Editurii „Andreiana“ a Arhiepiscopiei Sibiului şi sub cea a Editurii „ASTRA“ Museum din cetatea transilvană. Lucrarea a fost realizată în cadrul Centrului de Cercetare Teologică al Universităţii „Lucian Blaga“, prin implicarea mai multor cadre didactice şi cercetători de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna“ din Sibiu. Tema vastă de studiu a permis autorilor să analizeze viaţa şi activitatea Sfântului Împărat Constantin cel Mare din mai multe perspective, aducând în actualitate informaţii preţioase, din surse autentice şi din ultimele descoperiri arheologice şi istorice.

Aşa cum subliniază în „Cuvântul înainte“ cei doi editori ai volumului, pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr şi pr. lect. dr. Daniel Buda, ambii cadre didactice la facultatea sibiană menţionată, „diversitatea temelor abordate şi preocuparea autorilor de a surprinde aspecte noi privind personalitatea politică şi viziunea religioasă a împăratului Constantin cel Mare, dar şi de a le aprofunda şi prezenta într-o manieră proprie pe cele deja cunoscute, considerăm că oferă valoare şi consistenţă acestui volum pe care îl recomandăm tuturor celor interesaţi să descopere diversitatea politică şi spirituală a fondatorului Imperiului creştin romano-bizantin, a cărui capitală ctitorită de el pe Bosfor şi inaugurată în anul 330 a dăinuit cu numele imperial Constantinopol până la 29 mai 1453“.

Diversitate de subiecte abordate

În studiile „Probleme religioase în scrisorile imperiale constantiniene“ şi „Rolul lui Constantin cel Mare în viaţa religiei creştine“, elaborate de pr. prof. univ. dr. Emanoil Băbuş, respectiv pr. prof. univ. dr. Marius Ţepelea, sunt evidenţiate aspecte din importanţa avută de politica lui Constantin cel Mare de asigurare a libertăţii creştinismului şi de promovare a vieţii bisericeşti, după cum reiese din decrete emise şi din corespondenţa cu ierarhi şi demnitari de stat.

Un interesant studiu din acest volum este semnat de prof. emerit Adolf Martin Ritter de la Universitatea din Heidelberg, Germania. Intitulat „Constantin, Eusebiu şi viitorul creştinismului“, studiul profesorului Ritter face o remarcabilă analiză a relaţiei dintre împărat şi biograful său, istoricul Eusebiu de Cezareea, aducând în actualitate contribuţia a doi mari specialişti în domeniu, Peter Brown şi Peter J. Leithart.

Studiul „Moise ca model politico-religios în viziunea lui Eusebiu de Cezareea“, scris de pr. lect. dr. Daniel Buda, prezintă valenţele paradigmatice ale personalităţii proorocului Moise în Istoriile lui Eusebiu de Cezareea şi Filostorgiu. Părintele profesor Nicolae Chifăr, de la facultatea sibiană, contribuie la acest volum cu un preţios studiu numit „Ctitorii eclesiale constantiniene în Roma, Constantinopol şi Ţara Sfântă“.

Nu în ultimul rând, menţionăm studiile „Împăratul suprem şi împăratului Constantin cel Mare. Monarhia constantiniană şi arhetipul ei divin“ şi „Constantin cel Mare şi creştinii persani. Viziunea apocaliptică a Înţeleptului Aphrahat“, realizate de dr. Dragoş Boicu şi drd. Ioan Alexandru Dăian, doi tineri cercetători în istoria bisericească. Dacă în primul studiu se evidenţiază dimensiunea politică a teologiei creştine, după cum s-a manifestat în Biserica primară, cel de-al doilea studiu arată grija sfântului împărat faţă de creştinii din afara graniţelor Imperiului Roman.

Apariţia acestui volum se datorează în mare parte sprijinului material oferit de Arhiepiscopia Sibiului, Facultatea de Teologie „Sfântul Andrei Şaguna“, Protopopiatele Braşov, Bran-Zărneşti, Sibiu şi Sălişte.