Zile de bucurie şi sărbătoare în oraşul Suceava

De secole, pe 24 iunie, de sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, bucovinenii îl cinstesc în mod deosebit pe Sfântul Ioan cel Nou, ocrotitorul orașului-reședință de județ, în amintirea aducerii de la Zolkiew (Polonia) a sfintelor sale moaște în cetatea Sucevei, în anul 1786. În acest an, „hramul cel mare al Sucevei” s-a desfășurat în condiții speciale, generate de situația epidemiologică. A fost și primul hram după trecerea la cele veșnice a Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Pimen. 

Sfânta Liturghie dedicată sărbătorii Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” a fost săvârșită de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei și Bucovinei și Locțiitor de Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, împreună cu Înaltprea­sfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Evenimentele dedicate cinstirii Sfântului Ioan cel Nou la Suceava au început marți dimineață, când a fost aşezată racla cu sfintele moaște în baldachinul special pregătit în curtea mănăstirii, spre închinarea credincioșilor. Apoi, Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul a citit Acatistul Sfântului Ioan cel Nou. Seara, slujba Privegherii a fost oficiată tot de Preasfinția Sa, înconjurat de membri clerici din Adunarea eparhială.

Ziua hramului a debutat cu slujba Aghesmei și Taina Sfântului Maslu, urmate de Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul și Acatistul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Având în vedere situația epidemiologică, accesul credincioșilor în curtea mănăstirii sucevene s-a făcut în intervalul 6:00-11:00, prin trei puncte: pe la intrarea principală (pe sub turnul-clo­potniță), pe poarta dinspre Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou” și pe portița dinspre trapeza mănăstirii. Accesul credincioșilor în incintă a fost permis doar până la ocuparea totală a locurilor marcate, iar pelerinii au așteptat la rând pentru a se închina la sfintele moaște, păstrând o distanță de 1,5 m între ei, distanță de altfel marcată de-a lungul traseului de așteptare. Și în interiorul locașului de cult s-a putut intra tot controlat, credincioșii fiind îndemnați să folosească soluțiile de dezinfectare puse la dispoziție în mai multe locuri din incintă.

Din soborul co-slujitor au făcut parte părinții stareți Melchisedec Velnic (Mănăstirea Putna), Iustin Dragomir (Mănăstirea Bogdana), Mihail Bălan (Mănăstirea Râșca), Nectarie Clinci (Mănăstirea Sihăstria Putnei) şi doi preoți - membri de onoare ai Adunării eparhiale -, pr. Petru Argatu și pr. Sorin Clipa. Răspunsurile la strană au fost date de Corul psaltic „Sfântul Ioan cel Nou”, coordonat de pr. Dan Magdalena. 

„Neguţătoria cea duhovnicească”

Cuvântul de învățătură din cadrul Sfintei Liturghii a fost rostit de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan, care a subliniat, pornind de la faptul că Sfântul Ioan cel Nou a fost negustor, că există pentru creștini și „neguțătorie duhovnicească”: „Cum poate omul să se implice în «neguțătoria cea duhovnicească»? În zile bune, prin îngrijirea față de orfan și de sărac, prin care omul împrumută pe Dumnezeu, iar Dumnezeu îi dă înapoi - în numele acestei «neguțătorii duhovnicești» - grijă și apărare atunci când apar dușmani și boala cea trupească. «Neguțătoria duhovnicească» se arată și se manifestă în mod special în timpul Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii. Credinciosul vine cu darul de pâine, de vin și de apă curată la Altar, iar în pâinea aceea, în prescură, în vin, în pomelnic, în lumânare, omul așază viața lui, pe care o pune în mâna preotului. Din prescura adusă de credincios, preotul pregătește marea Taină a Euharistiei, iar pâinea și vinul devin Trupul și Sângele Domnului Hristos”. 

Spre finalul slujbei, la chinonic, a rostit un cuvânt și IPS Părinte Arhiepiscop Teodosie al Tomisului, care a evocat personalitatea vrednicului de pomenire Arhipăstor Pimen Suceveanul, de la a cărui trecere la cele veșnice s-au împlinit 40 de zile.

Ultimul cuvânt, cel de final, i-a aparținut Preasfințitului Părinte Episcop-vicar Damaschin Dorneanul: „Vă mulțumim pentru prezență și dumneavoastră, credincioșilor. Fără dumneavoastră, curtea aceasta ar fi fost pustie; hramul Sucevei fără credincioși ar fi o pată pentru municipiul nostru și lacrimi ar curge. Deodată cu mulțumirea, vă rugăm să mai primiți din partea noastră, a părinților slujitori, cerere de iertare. Iertați-ne, vă rugăm, că nu am putut mai mult! Am fi dorit, la fel ca în anii trecuți, să încăpeți mai mulți în această curte, dar trebuie să împlinim și legea Cezarului, care tot spre binele nostru este. E bine să vedem această distanțare ca pe o măsură de a ține la sănătatea, în primul rând, a celui de lângă noi, apoi la sănătatea proprie. Trebuie să avem însă în vedere și ca distanțarea fizică să nu fie dublată de o distanțare a inimilor, iar dacă nu putem să stăm la slujbe umăr lângă umăr, să stăm suflet lângă suflet”.

În continuare, tradiționalul pelerinaj pedestru cu moaștele Sfântului Ioan pe străzile municipiului a fost anul acesta diferit. Racla cu sfintele moaște a fost purtată pe platforma unei mașini, pe un traseu mai lung decât cel din anii precedenți, cu scurte momente de rugăciune în dreptul anumitor biserici. A fost o scurtă oprire cu rugăciune și în curtea Spitalului Municipal „Sfântul Ioan cel Nou”.