Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit în Duminica dinaintea Nașterii Domnului Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală din București,
Zilele culturale „Monahul Nicolae Delarohia”
În perioada 20-29 iulie, la Mănăstirea „Sfânta Ana”-Rohia, Mănăstirea Rohiţa şi Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare au avut loc „Zilele culturale «Monahul Nicolae Delarohia»”. Această manifestare culturală, ajunsă la a 19-a ediţie, a cuprins o varietate de evenimente dedicate monahului Nicolae Steinhardt.
Între evenimentele marcante ale programului cultural „Zilele culturale «Monahul Nicolae Delarohia»” care s-au înscris pe filele ediţiei din acest an au fost slujba de pomenire, oficiată joi, 27 iulie, după slujba Vecerniei, în cimitirul Mănăstirii Rohia, unde îşi doarme somnul de veci marele eseist; masa rotundă de la Mănăstirea Rohiţa, sub genericul „De la Jilava la Rohia: N. Steinhardt şi mărturisirea credinţei”; vernisajul expoziţiei de icoane de la Muzeul Episcopal „Sfinţii Martiri Brâncoveni” din Catedrala Episcopală. Icoanele au fost realizate în timpul taberei de pictură de la Mănăstirea Rohiţa, la care au participat 13 pictori, care au realizat icoane pe lemn, pe sticlă şi cruci sculptate. Prezentarea expoziţiei de icoane realizate în timpul taberei a fost făcută de muzeograful Dumitriţa Filip, iar despre rolul icoanei în Biserică a vorbit pr. Virgil Jicărean, consilier eparhial pentru patrimoniu şi pictură bisericească.
Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a vorbit despre diferenţa dintre un artist pictor şi un iconar, subliniind că „iconarul se roagă când lucrează şi vorbeşte cu Dumnezeu. Faţa unui tablou religios ne creează admiraţie, ne hrăneşte mintea, iar în faţa unei icoane suntem plini de contemplaţie, ne hrănim sufletul”.
La momentul lansării volumului „N. Steinhardt despre Eliade, Cioran, Ionescu şi Noica”, îngrijit de conf. dr. Florian Roatiş, care a avut loc în Sala „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, au vorbit Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, preşedintele de onoare al Fundaţiei „N. Steinhardt”; arhim. dr. Macarie Motogna, preşedintele executiv al Fundaţiei „N. Steinhardt” şi stareţul Mănăstirii Rohia; conf. univ. dr. Florian Roatiş, îngrijitorul ediţiei, vicepreşedinte al Fundaţiei „N. Steinhardt”; Emanuela Stoleriu, redactor-şef al Editurii Polirom; conf. univ. dr. George Ardeleanu, de la Universitatea Bucureşti, biograful lui N. Steinhardt; pr. prof. univ. dr. Ştefan Iloaie, de la Facultatea de Teologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca; dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare; pr. Ioan Pintea, directorul Bibliotecii „George Coşbuc” din Bistriţa, unul din ucenicii lui N. Steinhardt; pr. dr. Nicolae Dura din Viena.
„Este un moment solemn în care comemorăm pe cei care au avut un rol hotărâtor la cumpăna dintre secole şi milenii, şi anume cei care au avut curajul şi îndrăzneala să apere valori nemuritoare, valori veşnice, cum sunt cultura şi credinţa, iubirea de Dumnezeu, iubirea de neam, iubirea de ţară. Părintele Nicolae Delarohia, chiar dacă este evreu de neam, a fost un român deosebit, prin faptul că s-a cununat cu ţara noastră, aşa cum s-a logodit cu Rohia, pentru veşnicie, şi din această logodnă acest ţinut a avut un beneficiu intelectual şi moral extraordinar. Rohia a fost considerată o mănăstire în rezistenţă, până la urmă, prin faptul că a îndrăznit să-l primească pe Steinhardt la Rohia. Din textul pe care l-a publicat domnul Florian Roatiş, «Cu Noica la Rohia», reiese că Rohia i-a căzut dragă de la prima întâlnire şi n-a mai stat pe gânduri, pentru că nici stareţul de la Rohia n-a stat pe gânduri, părintele Serafim Man, atunci când a bătut în poarta mănăstirii, cum au stat alţii şi au făcut calcule despre ce se va putea întâmpla dacă vor avea în interiorul mănăstirii un fost deţinut politic. Rohia l-a desăvârşit. Prin Rohia şi dânsul s-a desăvârşit, şi Rohia îi datorează notorietatea şi prestigiul internaţional. Pentru că n-a fost un monah cum suntem cei ai locului, de cuprindere naţională, ci a fost un om de cultură de cuprindere internaţională”, a concluzionat Preasfinţitul Părinte Iustin al Maramureşului şi Sătmarului.