Ziua celui care cheamă pe oameni la înnoire

În Biserica Ortodoxă a fost prăznuită ieri Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Cu acest prilej a fost sărbătorit şi unul dintre hramurile altarului de vară din curtea interioară a Reşedinţei patriarhale. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

Altarul de vară din incinta Reşedinţei patriarhale are hramul principal "Învierea Domnului", fiindcă Domnul Hristos a fost înmormântat într-o grădină şi a înviat din aceeaşi grădină, după cum Adam cel vechi a căzut în grădina Raiului, iar Noul Adam, Mântuitorul Iisus Hristos, S-a ridicat tot într-o grădină. De asemenea, altarul de vară are hramuri închinate şi Sfântului Ioan Botezătorul, deoarece în faţa altarului de vară se află o statuie în bronz a Sfântului Ioan Botezătorul prunc, o copie a sculpturii celebrului sculptor Paul Dubois, care a realizat această operă în anul 1861, la Roma.

În cadrul Sfintei Liturghii de ieri, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a evidenţiat semnificaţiile duhovniceşti ale pericopelor evanghelice în care se face referire la grijile vieţii şi la modul pregătirii naşterii Sfântului Ioan Botezătorul.

Sfântul Evanghelist Matei, a subliniat Preafericirea Sa, ne atrage atenţia cu privire la grijile vieţii, care pot deveni "o tiranie, o preocupare exclusivă, nu doar excesivă, care este însoţită de o uitare a scopului vieţii omului pe pământ, şi anume dobândirea mântuirii sau a vieţii veşnice. De asemenea, Mântuitorul Iisus Hristos vorbeşte despre purtarea de grijă a lui Dumnezeu faţă de lume. Astfel, grija exclusivă faţă de cele materiale, care poate deveni obsesie şi care poate diminua elanul vieţii, este scoasă în evidenţă de Mântuitorul Iisus Hristos ca fiind o piedică în calea mântuirii. De aceea, soluţia acestei probleme este dată la sfârşitul Evangheliei, când Mântuitorul ne îndeamnă să căutăm mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu. Deci grija pentru mântuirea sufletului şi a dobândirii vieţii veşnice trebuie să fie cea dintâi grijă. Şi aceasta se arată mai întâi prin rugăciune, în ascultarea cuvântului lui Dumnezeu, intensificarea legăturii cu Dumnezeu ca participare la viaţa religioasă a comunităţii".

Model de vieţuire duhovnicească

În cea de-a doua Evanghelie se reliefează pregătirea naşterii celui care va fi Înaintemergătorul Domnului, numit la profetul Maleahi "înger", de aceea şi redarea în iconografia ortodoxă a Sfântului Ioan Botezătorul cu aripi. De asemenea, în activitatea sa, Sfântul Prooroc, Înaintemergător şi Botezător Ioan a profeţit jertfa sângeroasă a Mântuitorului Iisus Hristos şi botezul cu Duh Sfânt şi cu foc, referire la Pogorârea Duhului Sfânt în chip de limbi de foc, moment în care a început botezul creştin cu adevărat, pregătit de botezul pocăinţei Sfântului Ioan.

Sfântul Ioan, al cărui nume înseamnă "Dumnezeu S-a îndurat" sau "Cel miluit de Dumnezeu", a preînchipuit pe monahii de mai târziu din pustia Egiptului şi din alte părţi ale lumii, fiind astfel "un mijlocitor pentru cei care se pocăiesc, dar nu au mai avut timp să arate faptele pocăinţei, un model pentru viaţa duhovnicească, dar şi ocrotitorul tuturor care cheamă pe oameni la schimbare, la înnoire duhovnicească, cheamă pe oameni să lupte cu păcatul şi să dobândească virtuţi, după cum el s-a luptat cu răutăţile timpului său într-o societate coruptă şi decăzută", după cum a arătat Preafericirea Sa.

La finalul Sfintei Liturghii, Patriarhul României a felicitat pe toţi cei care poartă numele sfântului prăznuit ieri şi a subliniat necesitatea dezvoltării cinstirii cultului sfinţilor daco-romani, între care se află şi Sfântul Niceta de Remesiana, apostolul daco-romanilor din Dacia Mediteraneană, care a fost prăznuit de asemenea ieri.