„Ziua de 24 ianuarie trebuie să fie una dintre sărbătorile noastre naţionale“

Mii de ieşeni au participat sâmbătă, 24 ianuarie, în Piaţa Unirii din Iaşi, la manifestările dedicate împlinirii a 150 de ani de la Unirea Principatelor Române. La statuia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Iaşi s-a oficiat o slujbă de Te Deum, iar la mormântul său, din Biserica „Sf. Trei Ierarhi“, o slujbă de pomenire. La final, oamenii veniţi din mai multe judeţe ale Moldovei s-au prins în „Hora Unirii“.

Pe scena amplasată în Piaţa Unirii din Iaşi au urcat preşedintele României, Traian Băsescu, Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, PS Petru Gherghel, Episcopul Romano-Catolic de Iaşi, preşedintele Senatului României, Mircea Geoană, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, vice-prim-ministrul României, Dan Nica, primarului Municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, primarul oraşului Chişinău, Dorin Chirtoacă, miniştri din Guvernul României şi autorităţi locale. Miile de români care au venit pentru a sărbători Unirea de la 1859 au ţinut în mână steguleţe cu drapelul României. În deschiderea programului, actorul Petrică Ciubotariu, de la Teatrul Naţional din Iaşi, a citit „Actul Unirii de la 1859“, după care, primarul Gheorghe Nichita, în calitate de gazdă, a vorbit mulţimii îndemnând ca „ziua de 24 ianuarie să fie una dintre sărbătorile naţionale, pentru ca românii să se bucure şi să nu uite numele celor care au făcut istoria“.

Unirea inimilor prin rugăciune

A urmat alocuţiunea preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi, Constantin Simirad, după care IPS Părinte Teofan a citit mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, prin care a arătat că „nu trebuie uitat niciodată că Moldova a jertfit pe altarul Unirii capitala, în favoarea oraşului Bucureşti, şi a dăruit Principatelor Unite pe Domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Drept urmare, Unirea este serbată cu mai multă însufleţire în Moldova, unde românii au ştiut să îmbrace haina smereniei şi să fie mai vii, «ca să învieze iubita noastră patrie», după îndemnul mitropolitului Moldovei, Sofronie Miclescu“.

În cuvântul său de binecuvântare, IPS Teofan a amintit despre rugăciunea pe care mitropolitul Nifon al Ţării Româneşti a rostit-o pe 24 ianuarie 1859. „Deşi, de multe ori, în istoria noastră, precum şi în istoria lumii, oamenii şi comunităţile nu au reuşit să depăşească interese personale sau de grup, pentru binele altora sau pentru binele comun superior, Moldova şi Ţara Românească, în acel moment de graţie, ianuarie 1859, a jertfit fiecare câte ceva. Moldova şi-a sacrificat capitala, iar Ţara Românească dreptul de a-şi alege un domnitor din rândul valahilor din Ţara Românească. Zi de comemorare, dar şi zi care provoacă, zi care solicită răspuns din partea oamenilor de stat, din partea oamenilor Bisericii, a oamenilor de cultură, militarilor sau cetăţenilor la întrebarea «Am reuşit să prelungim duhul unirii până astăzi, în inimile noastre?». La această întrebare fiecare să dea răspuns în faţa conştiinţei proprii şi a lui Dumnezeu, pe care să-L rugăm cu cuvintele pe care acum 150 de ani, în dimineaţa zilei de 24 ianuarie, 1859, la Bucureşti, mitropolitul Nifon, ridicându-şi braţele spre cer, după ce prezidase adunarea care l-a reales pe Alexandru Ioan Cuza, a rostit această scurtă rugăciune: «Doamne, Dumnezeul Părinţilor noştri, aruncă-ţi privirea Ta asupra inimilor noastre şi nu slăbi curajul fiilor tăi. Uneşte-i pe toţi într-o cugetare şi într-o simţire şi fă ca inimile tuturor românilor să aibă aceeaşi bătaie pentru ţara lor»“, a menţionat Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

Moment de reculegere pentru poetul Grigore Vieru

Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a mărturisit în cuvântul său faptul că drumul până la Iaşi a fost greu pentru că, zilele trecute, basarabenii şi-au luat rămas bun de la poetul Grigore Vieru. Demnitarul a ţinut alături de cei prezenţi un moment de reculegere pentru marele poet basarabean.

Au mai susţinut discursuri preşedintele Senatului, Mircea Geoană, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, apoi preşedintele Traian Băsescu, care a spus că aniversarea a 150 de ani de la Unirea Principatelor Române este un moment important, pentru că alegerea lui Cuza a însemnat piatra de temelie a statului român modern.

Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat un Te Deum, în faţa statuii Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, după care a urmat parada militară.

Parastas la mormântul lui Cuza

Preşedintele României, Traian Băsescu, alături de ceilalţi demnitari, a mers la Mănăstirea „Sf. Trei Ierarhi“ pentru a participa la slujba de pomenire oficiată de IPS Teofan, împreună cu mai mulţi preoţi, la mormântul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. „Biserica Mănăstirii «Trei Ierarhi» adăposteşte rămăşiţele a trei mari domnitori: Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza. Nu ştiu care biserică din ţară este mai bogată din acest punct de vedere. Pentru om este importantă, pe de o parte, credinţa în Dumnezeu, pe de altă parte, lumina culturii, iar dacă nu am avea unitate între noi, nici prima, nici a doua nu cred că ar fi posibile sau nu ar străluci cum ar trebui să strălucească“, a remarcat IPS Teofan. La finalul slujbei, demnitarii au depus coroane de flori la mormântul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

▲ „La Focşani s-a concretizat pentru întâia oară unitatea Principatelor“

Manifestări dedicate Unirii au avut loc sâmbătă în toată ţara.

Cu prilejul sărbătorii marcate la Focşani, Patriarhul României, PF Daniel, a transmis un mesaj prin care a subliniat faptul că „totodată, un simbol al Unirii a fost şi a rămas în conştiinţa românilor oraşul Focşani, situat în apropierea graniţei de odinioară dintre cele două Principate, pentru îndepărtarea căreia chema cu însufleţire poetul Vasile Alecsandri, în nemuritoarele versuri ale Horei Unirii: «Vin la Milcov cu grăbire, să-l secăm dintr-o sorbire». De asemenea, la Focşani s-a concretizat pentru întâia oară unitatea Principatelor, prin crearea celor două instituţii comune: Comisia Centrală şi Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie“.

De asemenea, la sărbătorirea celor 150 de ani de la Unire, marcată printr-o serie de manifestări la Galaţi, Părintele Patriarh Daniel a transmis un mesaj prin care a remarcat că rolul Galaţiului în pregătirea şi înfăptuirea Unirii din anul 1859 este incontestabil: Alexandru Ioan Cuza a fost prefect al judeţului, slujire în care şi-a urmat tatăl, iar Sultana Cuza, mama viitorului domnitor, a fost o bună creştină, de origine greacă, sprijinitoare a Bisericii Vovidenia, unde Alexandru Ioan Cuza participa la Slujba de Înviere. „Rămân mărturii peste veacuri casa lui Costache Negri de la Mânjina, casa lui Cuza din Galaţi şi Biserica Vovidenia, unde, în 1865, a fost prohodită şi înmormântată Sultana Cuza. Semnificativ este faptul că, înainte de a deveni membru al Divanului ad-hoc, Alexandru Ioan Cuza a depus jurământ pe Sfânta Evanghelie, în Biserica Vovidenia, alături de Costache Negri, făgăduind că va lupta pentru Unire.

Eparhia Dunării de Jos, organizată prin strădania Episcopului Melchisedec Ştefănescu, sfetnic apropiat al Domnitorului Cuza, rămâne, prin structura sa canonică, o dovadă a Unirii şi o mărturie vie a unităţii spirituale şi naţionale, aparţinând Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, dar având în componenţă un judeţ din Moldova şi unul din Ţara Românească“, a transmis PF Patriarh Daniel.