Ziua instituirii Sfintei Euharistii, la Catedrala Patriarhală

În Sfânta şi Marea Joi, când Biserica Ortodoxă pomeneşte instituirea Sfintei Euharistii, la Catedrala Patriarhală, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia. La această Sfântă Liturghie, Patriarhul României a sfinţit conform tradiţiei bisericeşti, pe lângă Agneţul Liturghiei, şi un al doilea Agneţ, pentru împărtăşirea grabnică a bolnavilor, a copiilor şi a celor aflaţi în situaţii speciale, în timpul anului. De asemenea, la finalul Sfintei Liturghii, Preafericirea Sa a binecuvântat Paştile (pâini în formă de prescuri, stropite cu agheasmă şi vin), pentru a fi distribuite la domiciliul credincioşilor de către personalul clerical şi voluntari, în zilele de vineri, 17 aprilie, sâmbătă, 18 aprilie, şi în prima zi de Paşti.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a precizat că pâinile binecuvântate în formă de prescuri, stropite cu agheasmă şi vin, reprezintă Mielul Pascal, adică pe Hristos-Mielul Care ridică prin jertfa Sa păcatul lumii. „Cu anticipaţie am binecuvântat şi sfinţit acest Paşti, care reprezintă pe Hristos-Mielul Pascal, ca o binecuvântare, ca o consolare şi ca o mângâiere pentru credincioşi. Aceste Paşti se mănâncă înainte de a ciocni oul roşu în noaptea de Înviere. Hristos este Mielul lui Dumnezeu Care S-a jertfit pentru mântuirea lumii (...). Această pâine binecuvântată va fi împachetată şi va fi trimisă prin voluntari la domiciliul credincioşilor care, în general, ţin legătura cu Biserica. Voluntarii Catedralei Naţionale vor împărţi aceste pacheţele în care vor fi câte trei prescuri, ca semn de binecuvântare, de încurajare şi de întărire în comuniunea frăţească, dar şi întărire în rugăciune, în credinţă şi în iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni”, a spus Preafericirea Sa.

În cuvântul de învăţătură rostit după citirea pasajului evanghelic, Patriarhul României a explicat că în Sfânta şi Marea Joi, Biserica aminteşte patru mari evenimente, şi anume: spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul Iisus Hristos; Cina cea de Taină sau Sfânta Euharistie; rugăciunea cea mai presus de fire din Grădina Ghetsimani şi vânzarea Domnului de către Iuda Iscarioteanul.

 Preafericirea Sa a subliniat că după ce Mântuitorul Iisus Hristos a serbat Paştile Legii Vechi, El a instituit Paştile Legii Noi cu o schimbare de conţinut radicală. „El identifică pâinea cu Trupul Său, iar vinul, cu Sângele Său, ceea ce nu numai că nu ar fi îndrăznit să facă vreodată vreun evreu, ci nici măcar să gândească în acest fel. Aceasta ne arată că Paştile Vechiului Testament sunt o preînchipuire sau o prefigurare a lucrării lui Hristos (...). Mântuitorul Iisus Hristos, la Cina cea de Taină, a celebrat moartea Sa înainte de moarte, a celebrat taina Crucii din Sfânta şi Marea Vineri, înainte de moartea Sa”, a spus Preafericirea Sa.

Sfânta Euharistie instituită de Domnul Iisus Hristos la Cina cea de Taină are ca scop iertarea păcatelor şi dobândirea vieţii veșnice. „Evangheliştii Matei, Marcu şi Luca spun că Euharistia are ca scop iertarea păcatelor. Mai târziu însă, Sfântul Ioan Evanghelistul sau Teologul completează pe cei trei sinoptici, arătând înţelesul duhovnicesc adânc al Sfintei Euharistii. În capitolul 6 din Evanghelia după Ioan, Mântuitorul Iisus Hristos spune: «cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţă veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua cea de apoi» (Ioan 6, 54), sau «cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne întru Mine şi Eu întru El» (Ioan 6, 56). Aceasta ne arată că Mântuitorul Iisus Hristos nu Se jertfeşte pentru lume doar spre iertarea păcatelor, ci şi pentru a dărui lumii viaţa veşnică. Sfinţii Părinţi, înţelegând că Sfânta Euharistie se dăruieşte ca o arvună a vieţii veşnice, au numit-o leacul sau medicamentul nemuririi”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

În continuare, Preafericirea Sa a subliniat că prin Sfânta Euharistie noi primim iubirea smerită, jertfelnică, iertătoare şi milostivă a lui Hristos, dar şi puterea de a răbda, puterea şi curajul de a mărturisi credinţa în vreme de prigoană, de greutăţi, de strâmtorare, de boală şi de încercare: „Sfânta Euharistie nu este un simplu ritual, este întâlnirea cu Hristos. Noi primim ceva, Trupul şi Sângele Domnului, şi ne unim cu Cineva, cu Hristos. Scopul Euharistiei este unirea cu Hristos”.

Întâistătătorul Bisericii noastre a arătat apoi că în situaţiile grele ale vieţii trebuie să sporim rugăciunea. Preafericirea Sa a enumerat totodată modurile prin care credincioşii se pot împărtăşi duhovniceşte de prezenţa lui Hristos în această perioadă grea: „În această vreme de epidemie, cea dintâi întristare a Bisericii este faptul că preoţii se roagă în biserică fără participarea fizică a credincioşilor. Părintele Cleopa Ilie de la Mănăstirea Sihăstria, bazat pe experienţa sfinţilor, ne arată că pe lângă cea mai înaltă formă de împărtăşire cu Hristos, care este Sfânta Euharistie, există şi alte moduri sau feluri de a ne împărtăşi de prezenţa lui Hristos, de venirea lui Hristos în noi. Cea dintâi lucrare prin care noi ne împărtăşim cu Hristos duhovniceşte este rugăciunea. Prin rugăciune, Hristos, tainic, prin Duhul Sfânt, vine în noi, sălăşluieşte în noi şi ne transmite iubirea Sa smerită şi milostivă. Al doilea mod de împărtăşire cu Hristos este ascultarea cuvântului lui Dumnezeu din Sfintele Scripturi, ascultarea slujbelor de la biserică, dar şi citirea Sfintelor Scripturi. Când noi ascultăm cuvintele lui Hristos, El vine tainic în sufletul nostru, sfinţind nu doar auzul, ci şi sufletul nostru şi trupul nostru. Aşa cum spun Sfântul Marcu Ascetul şi Sfântul Maxim Mărturisitorul, noi ne împărtăşim cu Hristos prin împlinirea poruncilor Lui: porunca iubirii faţă de Dumnezeu şi porunca iubirii faţă de semeni”.

În cadrul slujbei, Patriarhul României a citit rugăciunea specială pentru încetarea pandemiei actuale.