„Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută”, Nașterea din Fecioara Maria a Fiului lui Dumnezeu devenit Om, a fost prăznuită cu multă solemnitate și bucurie la Catedrala Patriarhală din
Ziua lui Eminescu, zi a Culturii Naţionale
În întreaga ţară astăzi sunt organizate manifestări culturale cu prilejul sărbătoririi, pentru prima dată, a Zilei Culturii Naţionale, care coincide cu ziua de naştere a poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). "În fine, România intră în rândul ţărilor europene care au o zi a culturii naţionale", spunea academicianul Eugen Simion, în luna decembrie a anului trecut, când ziua lui Eminescu a fost decretată Ziua Culturii Naţionale.
Astăzi, 15 ianuarie, se sărbătoreşte, pentru prima dată, Ziua Culturii Naţionale, adoptată de Parlamentul României la 16 noiembrie 2010 prin intermediul unui proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit zi a Culturii Naţionale. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată că "Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar va fi şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional". Fostul preşedinte al Academiei Române, academicianul Eugen Simion, cel care a făcut iniţial această propunere şi care, ulterior, a obţinut sprijinul Parlamentului, s-a declarat fericit că, "în fine, România intră în rândul ţărilor europene care au o zi a culturii naţionale". Şi în Republica Moldova astăzi, de ziua poetului nepereche, se sărbătoreşte Ziua Culturii Naţionale. În Spania, Ziua Culturii se suprapune zilei în care Miguel de Cervantes a trecut la cele veşnice, iar în Portugalia, zilei de naştere a lui Luis de Camoes. În viziunea actorului Ion Caramitru, fost ministru al Culturii, decizia de a marca pe 15 ianuarie Ziua Culturii Naţionale reprezintă un fapt de o importanţă majoră pentru România, însă, spune Caramitru, acest lucru nu se bucură de atenţia cuvenită. "Mă bucură că după foarte mulţi ani se consideră că elementul de cultură şi importanţă în viaţa unei ţări este fundamental. Pentru prima oară această zi e cea mai importantă a fiinţei noastre naţionale. Va trebui mereu reamintită şi din nou impusă în sensul elegant al ideii, ca studiu, în şcoală, acolo unde studiul aplicat al limbii române a decăzut", a spus Ion Caramitru. Ediţie jubiliară a Premiului Naţional de Poezie "Mihai Eminescu" Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la înfiinţarea Premiului Naţional de Poezie "Mihai Eminescu", cu această ocazie fiind editată o antologie, care constă într-o colecţie de 19 titluri de carte de poezie, care au fost editate la Editura Paralela 45, în colecţia "Poeţi laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie "Mihai Eminescu". "Colecţia a fost prevăzută iniţial în proiectul de înfiinţare a acestui premiu şi va continua de aici înainte cu fiecare ediţie, în aşa fel încât poetului laureat, până la ediţia următoare, să i se publice o antologie din opera sa poetică, înnobilând astfel pe cei mai buni poeţi români contemporani care au obţinut acest premiu, devenind un reper în viaţa culturii recente şi, astfel, în perspectiva unei evidenţe a poeziei noastre într-un spaţiu european, poezie de care să se ţină cont atunci când va veni vorba de cultura română. Un astfel de premiu şi o astfel de colecţie sunt o certitudine că un proiect viabil poate deveni o instituţie care impune respect şi recunoaştere", a spus poetul Gellu Dorian. Nominalizaţii de anul acesta la Premiul Naţional de Poezie "Mihai Eminescu" - Opera Omnia - sunt poeţii Ion Mircea, Vasile Vlad, Nicolae Prelipceanu, Dinu Flamând şi Ovidiu Genaru.