De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Ziua macedo-românilor, marcată prin rugăciune în București
Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, a oficiat ieri, 10 mai 2021, la Biserica „Izvorul Tămăduirii”-Mavrogheni din Capitală o slujbă de Te Deum, cu prilejul împlinirii a 116 ani de la publicarea în ziarele din Istanbul (Constantinopol) a decretului sultanului de recunoaştere a drepturilor egale ale românilor (aromâni şi meglenoromâni) din Imperiul Otoman cu acelea ale celorlalte naţionalităţi. În continuare, Preasfinţia Sa a săvârşit o slujbă de pomenire pentru toţi cei care s-au jertfit în Balcani pentru păstrarea identităţii naţionale, culturale şi religioase a românilor.
Slujbele de la Biserica „Izvorul Tămăduirii”-Mavrogheni din Bucureşti au fost oficiate de către Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la iniţiativa Societăţii de Cultură Macedo-Română. În cuvântul de învăţătură, ierarhul a vorbit despre importanţa emiterii decretului din data de 10 mai 1905, de recunoaştere a drepturilor egale ale românilor (aromâni şi meglenoromâni) din Imperiul Otoman cu acelea ale celorlalte naţionalităţi, precum şi despre strădania luptătorilor români din Balcani, a autorităţilor româneşti şi a Bisericii Ortodoxe pentru câştigarea unor drepturi şi libertăţi ale macedo-românilor. „Pentru comunitatea macedo-română, ziua de astăzi este luminoasă, deoarece ea marchează împlinirea a 116 ani de la promulgarea unui decret pentru care luptătorii români din Balcani, dar şi autorităţile româneşti din ţară, parlamentari, ambasadori, miniştri, precum şi Biserica Ortodoxă au făcut demersuri vreme de 40 de ani pentru ca românii din Balcani să se bucure de drepturi minime: libertatea limbii, libertatea de a avea şcoli şi de a-şi creşte generaţiile următoare în limba maternă, dreptul sfânt de a participa la Sfânta Liturghie săvârşită în limba română, în biserici româneşti. Niciodată românii balcanici nu au avut solicitări politice sau administrative. Ei şi-au dorit să facă parte din adunările locale care guvernau destinele populaţiei din zona respectivă. Începând cu anul 1864, încă din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, statul român a susţinut material comunităţile româneşti din Balcani (Imperiul Otoman pe atunci), construind o mulţime de biserici româneşti, şcoli româneşti şi susţinând de la bugetul de stat clerul ortodox, învăţătorii şi profesorii acestor şcoli”, a precizat Preasfinţia Sa.
La final, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul i-a felicitat pe membrii Societăţii de Cultură Macedo-Română pentru cultivarea în rândul tinerilor a sentimentului patriotic, dar şi pentru organizarea de slujbe religioase la momente aniversare: „Vă dorim multă putere, ajutor şi inspiraţie de la Dumnezeu ca să găsiţi mijloacele cele mai frumoase de a transmite, mai ales tinerilor care sunt expuşi cel mai mult la acest proces de deznaţionalizare, sentimentul patriotic”.