Ziua unităţii noastre spirituale în credinţa apostolică

Un articol de: Marius Nedelcu - 01 Decembrie 2013

De sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, la Catedrala patriarhală din Bucureşti, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de slujitori. O bucurie şi binecuvântare specială pentru credincioşii bucureşteni a fost prezenţa la catedrală în ziua de sâmbătă a raclei cu părticele din moaştele Sfântului Apostol Andrei aduse de la Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul“ din Reşedinţa patriarhală.

Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României şi începătorul încreştinării poporului român, a fost întâmpinată cu multă evlavie şi bucurie de numeroşi credincioşi bucureşteni care au venit sâmbătă la Catedrala patriarhală să se roage şi să mulţumească lui Dumnezeu pentru că a rânduit ca cel dintâi chemat la slujirea apostolească să fie şi primul care a vestit Evanghelia Împărăţiei cerurilor strămoşilor noştri. Cu strălucire patriarhală şi cu rugăciuni şi cântări liturgice înălţătoare a fost cinstit Sfântul Andrei.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un ales sobor de slujitori. Cântările Utreniei au fost interpretate de Grupul psaltic „Tronos“ al Catedralei patriarhale, iar răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corala „Nicolae Lungu“ a Patriarhiei Române.

După citirea Evangheliei sărbătorii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură despre viaţa şi rolul important pe care Apostolul Andrei l-a avut în istoria poporului român. „Sfântul Apostol Andrei este menţionat în Evanghelia după Sfântul Evanghelist Ioan ca fiind la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Însă l-a urmat pe Iisus Hristos din Nazaret pentru că însuşi Sfântul Ioan Botezătorul a mărturisit că Iisus din Nazaret este Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatele lumii, Mielul lui Dumnezeu care se jertfeşte pentru a arăta ascultare până la moarte şi a arăta în acelaşi timp iertarea pe care o dă Dumnezeu celor care cred în Hristos. Împăcarea oamenilor cu Dumnezeu se face prin Iisus Hristos, Mielul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii“, a spus Preafericirea Sa.

Apostolul Andrei a făcut o creştinare lentă, dar durabilă

Sfântul Apostol Andrei, primul chemat de Domnul Hristos la începutul activităţii Sale publice, este cel care s-a încredinţat în cuvintele şi persoana lui Iisus Hristos, de aceea el îi vesteşte fratelui său Petru, foarte convingător: „Am găsit pe Mesia“ (Ioan 1, 41).

După ce Domnul Hristos S-a înălţat la cer, apostolii au făcut ceea ce Dânsul le-a poruncit: „Mergând învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă“ (Matei 28, 19-20).

„Sfântul Apostol Andrei a predicat Evanghelia în Ţara Sfântă, apoi în Asia Mică, Turcia de astăzi, şi apoi a ajuns în Sciţia, adică în părţile de Apus ale Mării Negre. Sciţia Mică era Dobrogea de astăzi şi Sciţia Mare era teritoriul Ucrainei de astăzi. În aceste părţi a predicat Sfântul Andrei, iar cel mai mult timp a stat în Sciţia Mică, adică în Dobrogea, unde se află şi o peşteră numită «Peştera Sfântului Andrei». Acolo se refugia când era prigonit sau era căutat pentru că răspândea o învăţătură nouă. El a predicat Evanghelia grecilor care se aflau la Tomis, la Callatis şi în alte cetăţi greceşti de pe malul Mării Negre, dar şi în interiorul Dobrogei de astăzi populaţiei geto-dace care începuse la vremea aceea să fie romanizată deoarece Dobrogea a fost cucerită de romani înaintea Daciei. Era un amestec de popoare, erau strămoşii noştri geto-daci, erau greci, dar şi romani. În această zonă a ţării, Sfântul Apostol Andrei a predicat Evanghelia şi nu a vorbit totdeauna mulţimilor adunate în piaţă, pentru că astfel se remarca prea repede, ci adesea el predica în familii. Unde era o familie de creştini cu o casă mai mare, se adunau vecini, se adunau cei care erau dispuşi să asculte şi astfel el a făcut o creştinare lentă, dar durabilă, nu una spectaculoasă, ci una profundă“, a spus Patriarhul României.

Zile ale credinţei, demnităţii şi unităţii poporului român

Preafericirea Sa a amintit şi de istorica venire în România în anul 1996 a cinstitului Cap al Sfântului Apostol Andrei, păstrat în oraşul Patras din Grecia, şi bucuria credincioşilor români care s-au întâlnit prima dată cu apostolul lor. De asemenea, capul Sfântului Apostol a mai venit în România în anul 2011 la Bucureşti şi în Transilvania, când a fost proclamată solemn canonizarea Sfinţilor Mitropoliţi Andrei Şaguna şi Simeon Ştefan. „Avem la 30 noiembrie sărbătoarea încreştinării poporului român prin pomenirea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, şi la 1 Decembrie, Ziua Naţională. Avem două zile apropiate: 30 noiembrie, ziua unităţii noastre spirituale în credinţa apostolică, şi 1 decembrie, ziua unităţii noastre naţionale prin voinţă jertfelnică patriotică“, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre. Sâmbătă, de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cu binecuvântarea Patriarhului României au fost aduse la Catedrala patriarhală racla cu părticele din moaştele Sfântului Apostol Andrei şi icoana acestuia care se află în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul“ din Reşedinţa patriarhală. De asemenea, cei care au participat la Sfânta Liturghie au primit din partea Preafericirii Sale în semn de preţuire şi binecuvântare iconiţe cu chipul Sfântului Apostol Andrei.